Ziua de 1 decembrie marchează desăvârşirea idealului de unitate naţională, ideal care a străbătut veacurile şi a cunoscut, etapă cu etapă, momente de deplină angajare politică şi militară, alternate cu perioade de pierderi, de haos sau deznădejde.
De la înfăptuirea primei uniri sub sceptrul lui Mihai Viteazul, la 1600, eforturile constante ale clasei politice şi ale societăţii româneşti de a reuni între graniţele naturale, istorice, ale României toate teritoriile locuite de cei de aceeaşi „limbă şi trăire românească” şi-au găsit împlinirea la 1 Decembrie 1918, prin realizarea unităţii naţional-teritoriale.
1 Decembrie 1918 a rămas nu doar în istorie, ci și în mintea fiecărui român ca ziua în care Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluţia de Unire cu România. Ceea ce a însemnat sfârşitul procesului de desăvârşire a unităţii naţionale româneşti început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Ţării din Chişinău, la 27 martie/9 aprilie, şi continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuţi, la 15/28 noiembrie.
Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaţionale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naţionale, de efervescenţa mişcărilor de eliberare naţională şi socială, dar şi a curajului şi eroismului soldaţilor şi ofiţerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire.
După revoluţia din decembrie 1989, an de an, pe 1 decembrie, autoritățile române organizează ceremonii militare în mai multe oraşe ale ţării. Cea mai spectaculoasă dintre acestea rămâne însă parada militară organizată în Capitală, la Arcul de Triumf.
De ce la Arcul de Triumf? Deoarece, Arcul de Triumf din Bucureşti face parte din ansamblul de monumente naţionale reprezentative care omagiază şi comemorează Războiul de Întregire al României (1916 – 1919).
Și anul acesta, parada militară s-a organizat în condițiile impuse de situația sanitară.
La aceasta au participat aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care s-au alăturat și militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice.