, Contributor

IT |
|

Unde au fugit „IT-iștii” români?

În ultimii ani piața muncii din România a început să se confrunte tot mai des cu lipsa potențialilor candidați pentru joburile vacante.
IT

Tendința pare să se dezvolte accentuat de la an la an, în conformitate cu un studiu publicat de ManpowerGroup privind Deficitul de talente.

Dacă în 2014 doar 40% dintre angajatorii români aveau probleme în găsirea candidaților, în 2015 acest procent a crescut până la 61%, plasându-ne pe locul 6 la nivel mondial într-un top al țărilor cu această problemă.

Faptul că este dificil de găsit un lăcătuș sau un electrician bun nu mai surprinde pe nimeni, dar pe lista cu candidații cei mai greu de găsit au început tot mai des să apară și profesioniști din IT: programatori, tehnicieni ba chiar manageri sau manageri de proiecte.

Cum s-a ajuns aici? Că doar România este plina de IT-iști, așa se laudă politicienii peste tot, cu orice ocazie. Și mai ales cu IT-iști ieftini, cum de asemenea le plăcea tuturor să menționeze.

Ca răspuns, toți s-au grăbit să arate spre facultățile de profil și să susțină că nu avem destui absolvenți în raport cu cererea de pe piața muncii. Ba chiar s-au cerut legi care să împiedice angajarea studenților din domeniu pe poziții full-time din timpul studiilor, pentru că acest lucru ar dăuna pregătirii lor.

Aparent, toată lumea și-a dat cu părerea mai mult sau mai puțin calificată pe tema lipsei de resurse umane în IT, mai puțin cei din industrie. Pentru că aceștia știu că doar o mică parte din „IT-iști” sunt absolvenți ai unei universități de profil. Cum mai știu de asemenea și că aceste facultăți cu programele lor învechite și personalul didactic îmbătrânit, nu te învață mare lucru, deci au nevoie să lucreze undeva pentru a „fura meserie”.

IT-iști nu sunt doar programatorii, cum greșit se interpretează. IT-iști sunt și cei ce testează programele sau diversele jocuri pe PC, console sau telefoane mobile. Tot IT-iști sunt și administratorii de rețele, operatorii din call-center-urile de profil, precum și artiștii digitali, cei ce „desenează” interfețele, jocurile și câte și mai câte. Foarte puțini din aceștia au studii de IT. Și foarte puțini au nevoie de ele, pentru că nu mai interesează pe nimeni diplomele, ci cunoștiințele.

Toate acestea ne arată că numărul celor ce lucrează în IT este de fapt mult mai mare, dar întrebarea rămâne aceeași: de ce se găsesc tot mai puțini amatori pentru a lucra în industria românească de profil?

De departe cel mai vizibil și cunoscut (dar evitat cu grijă de autorități) motiv este tocmai cel folosit de toată lumea pentru a promova investițiile în România: salariile mici. 1.000 – 2.500 de euro salariu brut pe lună câștigat de un programator senior pare o sumă enormă în comparație cu cei 2.328 lei la cât este estimat salariul mediu brut de către INS în decembrie 2015.

Dar, oare așa este?

Să nu uităm că în marile orașe din România prețurile cu cele necesare traiului au ajuns și chiar depășit pe alocuri pe cele din vestul Europei, unde 2.500 de euro nu e o sumă exorbitantă și unde un programator poate ajunge cu salariul până la 50.000 – 80.000 euro brut pe an. Nu vorbim aici de Statele Unite, unde un expert în domeniu câștigă până la 150.000 de dolari brut pe an, în Silicon Valley de exemplu.

Și cu toate acestea, conform aceluiași studiu al Manpower, doar o singură companie din 20 ia în considerare creșterea beneficiilor sau a salariului de bază. Sau doar 5% dintre companii își redefinesc criteriile de selecție pentru a include persoane cu potențial de învățare. Cu alte cuvinte, companiile românești încă se așteaptă să găsească mână de lucru gata instruită și slab remunerată, la trei ani de la sfârșitul crizei. Abia de aici încep răspunsurile la întrebările noastre.

Bine, dar chiar și așa, totuși unde s-au dus IT-iștii, că doar nu au emigrat cu toții, nu? Și sigur nu s-au reprofilat!

Nu, ei nu au emigrat și mulți lucrează în România în continuare. Dar nu o mai fac pentru firmele locale, față de care și-au pierdut interesul, ci pentru angajatori externi. Pe mult mai mulți bani. Cum? Prin platformele de freelancing, sau pe scurt de Labor as a Service (LaaS)

Conform unei analize recent realizate de către experții cunoscutei companii de consultanță Piper Jaffray, Labor as a Service (Muncă prestată ca serviciu) este acea metodă de lucru care conectează în mod direct și nemijlocit oferta cu cererea de muncă. Aceasta se realizează prin intermediul unei platforme virtuale/website unde angajatorii își postează ofertele de lucru, iar cei interesați aplică direct la acestea, își negociază direct prețul și încep să lucreze imediat.

Există multe astfel de platforme pe Internet unde zeci de milioane de freelanceri concurează pentru ofertele de muncă postate de milioane de clienți. Deși majoritatea acestor contracte sunt oferite pentru cei din IT, există o piață în creștere și pentru alte domenii, de la cel juridic până la marketing și publicitate. Practic, există oferte pentru orice domeniu în care se poate lucra de la distanță, pe internet.

Oricine interesat își face în câteva minute un cont, își completează profilul, apoi începe să aplice la joburile disponibile. Dacă este selectat, urmează un interviu, de regulă prin intermediul aplicației audio-video Skype,  iar dacă totul decurge bine, este angajat. Se lucrează cu un preț fix pentru proiectul respectiv, sau se plătește pe fiecare ora lucrată, când proiectul este mai mare.

Munca este monitorizată de o aplicație oferită de site, prin intermediul căreia clientul poate vedea activitatea depusă de către contractor. Plățile sunt garantate de platforme, acestea oferind și servicii gratuite de mediere dacă apar disensiuni între angajat și client.

Cele mai populare site-uri de LaaS – ca și număr de utilizatori și cifră de afaceri -  sunt Upwork (fostul oDesk) și Elance (care urmează să fuzioneze cu Upwork în cursul anului 2016), urmate de Freelancer,  Guru precum și multe altele. Interesantă de menționat este și una dintre cele mai recent apărute, Clarity, dedicată exclusiv consultanței în diverse domenii.

Upwork, de departe cea mai populară platformă, avea 10 milioane de freelanceri în 2013, 4  milioane de clienți și tranzacțiile făcute prin intermediul ei depășeau un miliard de dolari. Valoarea acestora va crește cu mult din 2016, când clienții și freelancerii Elance vor migra și ei pe Upwork, iar estimările prevăd că se va ajunge la 10 miliarde de dolari pe an, în următorii șase ani.

Revenind la „misterul” dispariției IT-iștilor români, în conformitate cu datele primite de la Rich Pearson – Marketing and Categories Senior VicePresident la Upwork – freelancerii noștri au câștigat peste 8,5 milioane de dolari în 2015, în creștere cu 31% față de 2014.

Tot mai multi romani isi fac conturi pe aceasta platforma, in 2015 numarul noilor veniti ajungand la 20.000, cu 75% mai mult decat in 2014. O treime  din conturile noi au fost realizate în ultimile trei luni, ceea ce indică o puternică creștere a interesului pentru freelancing.

Revenind la partea financiară, cel mai mult au câștigat (în total) programatorii de PHP și Javascript, urmați de designeri, programatorii de HTML și de cei ce dezvoltă aplicatți mobile pentru Apple (iOS)

Am lăsat la urmă topul câștigurilor pe oră în funcție de specializarea fiecăruia, pentru că acesta este cel mai bun răspuns la întrebarea inițială, legată de lipsa acută a lucrătorilor în IT din piața românească:

 

Domeniu programare Venit net, pe ora, în dolari
Aplicații mobile iOS 34,84$
Python 27,81$
Aplicații mobile Android 27,36$
PHP 23,45$
Javascript 22,74$

 

 

Comparativ cu veniturile oferite de firmele locale, acestea sunt indiscutabil mult mai mari. Nu înseamnă neapărat că un programator de aplicații pentru Apple va câștiga 176 (media orelor lucrătoare într-o luna) x 34,84 dolari, deoarece este posibil să nu găsească proiecte non-stop pe care să lucreze.

Dar chiar și lucrând doar jumătate din timp, va câștiga 3.065 de dolari, adică un venit brut de 12.566 lei lunar. Încă este mult față de media oferită în țară.

Pe lângă veniturile incomparabil mai mari, există și beneficii secundare în freelancing cum este posibilitatea de a lucra din orice locație, cu un program ales de freelancer și adaptat nevoilor acestora. Acesta nu se mai trezește dimineața, nu mai pierde două-trei ore pe drum în trafic, nu mai mănâncă un sandwich, în grabă, în pauză, la prânz și se poate odihni după-amiază, dacă asta dorește.

Aceste lucruri par să fie puțin știute – sau evitate din dezbateri – de către firmele din domeniu ce activează în România. E drept că le este imposibil în acest moment să concureze cu cele de mai sus.

Deja este evident că IT-ul românesc încetează pe zi ce trece să mai fie ieftin, iar blamarea lipsei de resurse pe diverse cauze ce nu au nicio legătură cu cele reale, nu va ajuta cu nimic. În curând, companiile vor avea de ales fie să mărească substanțial bugetele de salarii, fie să se indrepte spre alte piețe, deși dată fiind „globalizarea” IT-ului, o să fie tot mai dificil de găsit mână de lucru ieftină.

Această „amenințare” a plecării investitorilor a fost mereu sperietoarea folosită de toată lumea pentru a ține salariile mici, argumentând că acesta este unicul avantaj al României. Este o politică păguboasă, căci salariile mici generează încasări reduse la buget și frustrează angajații.

În IT-ul românesc, această „sperietoare” nu va funcționa niciodată deoarece cererea de specialiști IT la nivel global începe să depășească resursele, pe măsură ce tot mai multe domenii se informatizează accentuat.

Iar locul actualelor companii ce se încăpățânează să caute specialiști ieftini în România o să fie luat de altele care vor înțelege că piața de IT românească a ieșit deja din lumea a treia și își permit să plătească salarii competitive. Sau de către platformele de LaaS.

Schimbarea este inevitabilă și se apropie rapid, 2016 fiind cel mai probabil un an hotărâtor în acest domeniu


EXITCARD

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

Comentarii