Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

„Revoluția fiscală” a început: Toate modificările

În ciuda numeroaselor proteste, Guvernul susține, într-un comunicat de presă, că a aprobat ieri, prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri cu impact benefic atât economic, cât și social.
Aşteptările privind veniturile

Firmele cu afaceri sub 1 milion de euro vor plăti impozit pe venit

În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată în ședința de Guvern de ieri revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor. Acestea și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1 milion de euro vor plăti un impozit de 1% pe veniturile realizate și care în prezent plătesc un impozit de 16% pe profit.

De asemenea, Executivul a eliminat condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management.

În prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale”, a menționat Executivul.

Totodată, se includ în acest sistem și companiile care nu intrau sub incidența acestui impozit, cele din asigurări, de pe piața de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale.

Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului”, susține Executivul.

Angajații își vor plăti contribuțiile

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la nouă (angajat și angajator), la trei. Cele trei sunt: contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

Noua ordonanță stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor.

CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

Vreau să vă prezint câteva cifre care justifică necesitatea realizării transferului de contribuții și necesitatea implementării acestei măsuri. Vreau să vă spun că, la data de 30.09.2017, există 157.798 de angajatori care nu au plătit contribuții sociale pentru angajații lor. Și acum am să vă menționez și numărul angajaților aferent acestor companii. Este vorba de 2.076.097 de angajați. Deci vă dați seama că este o pondere foarte mare și un număr foarte mare a celor care până acum evitau plata contribuțiilor sociale ale angajatului către bugetul de stat”, a explicat Ionuț Mișaministrul Finanțelor Publice, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

Potrivit Codului fiscal, CASS este în cotă de 10%, fiind datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale.

„Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017, salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, a detaliat Mişa, scrie Mediafax.

Rezultă că salariatul va avea un câştig de 2 lei şi angajatorul tot un câştig de 2 lei, dar cu condiţia ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.

Simulările arată că, în contextul măsurilor fiscale luate de Executiv miercuri, se impune o creştere de 19,9% a salariului brut, cu referinţă salariul mediu brut pre economie de 3.131 de lei, pentru a păstra suma în mână primită acum de un angajat, spune Radu Derscariu, director în cadrul Deloitte Romania, scrie Mediafax.

Conform calculelor, angajaţii care beneficiază de scutirea de impozit pe venit în acest moment, cum sunt programatorii IT şi persoanele cu grad de handicap, vor suporta o micşorare a salariului net, chiar dacă angajatorii le vor majora salariile brute după transferul contribuţiilor la nivelul costului total actual.

Avocații, consultanții și alte categorii asemănătoare nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat

Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară”, se scrie în comunicatul de presă al Executivului.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme, precum avocații, notarii, personalul monahal, inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective, de exemplu, avocații salarizați.

În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii. Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate”, a mai anunțat Guvernul.

Taxa de solidaritate

De asemenea, noul act normativ introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori, supranumită de mediul de business taxa de solidaritate.

Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale”, a precizat Guvernul.

Mișa a explicat că procentul de 2,25% care rămâne în sarcina angajatorului este rezultatul negocierilor și discuțiilor cu sindicatele, care au solicitat să rămână și în sarcina angajatorului o obligație la bugetul de stat, scrie Agerpres.

Solicitarea sindicatelor era ca acest procent să fie mai mare. În schimb, după analize și calcule, am urmărit să menținem cheltuiala angajatorului la același nivel și am introdus un procent mai mic decât cel solicitat de sindicate”, a detaliat ministrul Finanțelor Publice.

Potrivit ministrului, procentul se va distribui astfel: 20% va merge într-un cont distinct în bugetul de stat, 20% în bugetul asigurărilor pentru șomaj, 5% în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, 40% la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru concediile medicale și 15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, „a cărui obligativitate este dată de o directivă europeană”.

Impozitul pe venit devine 10%

În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de  la 16% la 10%.

Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse.

Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit, să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor”, susține Executivul.

Limitele de deduceri la salarii se modifică

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală. Astfel, limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, urcă de la 1.500 de lei, în prezent, la 1.950 de lei. Limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv urcă de la 3.000 lei, în prezent, la 3600 lei.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat”, afirmă Guvernul.

Alte modificări fiscale se referă la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA, doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.

Mișa: Multinaționale care nu achită impozit pe profit în România vor trebui să respecte România și pe români

Guvernul a subliniat că Ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin: limitarea deductibilității dobânzilor; introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ceea ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

Le spun companiilor multinaționale că România este o țară cu un climat fiscal foarte bun pentru a investi, că România este țara care oferă o fiscalitate dintre cele mai reduse din Europa și le spun, totodată, companiilor multinaționale care nu achită impozit pe profit în România și care încearcă să evite plata impozitelor și taxelor în România că vor trebui să respecte România și pe români și să plătească aceste impozite și taxe, la fel cum o fac în toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene sau în afara Uniunii Europene”, a afirmat Ionuț Mișa, întrebat ce le transmite investitorilor.

El a evocat experienţa sa ca şef al direcţiei Mari Contribuabili din cadrul ANAF, în ședința de Guvern, potrivit Mediafax:

Sunt primul care a iniţiat controale la companii multinaţionale, sunt primul care a reuşit, cu o echipă de profesionişti, să aducă sute de milioane de euro de la o singură companie în urma unui control fiscal şi care a reuşit să determine sistemul bancar din România, prin intermediul băncilor care activează pe piaţă, să crească sumele declarate la plată către bugetul de stat”.

La momentul adoptării acestor măsuri fiscale, aproximativ 200 de persoane protesau în fața clădirii Executivului.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii