Cautare




, Contributor

Specialist în comunicare și marketing. Analizează universul consumatorilor pornind de la insight-uri din studii sociologice, psihologice și antropologice.

Lifestyle |
|

Omul potrivit la jobul nepotrivit

În România, 80% din absolvenţii de facultăţi profesează în cu totul alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit (Aracis, 2013), iar dintre cei 20% care chiar ajung să activeze în profesia învăţată, probabil jumătate sunt potriviţi pentru ea și restul au ales-o pentru că „e sigură“, „se câștigă bine“, „era pe val“, „așa a insistat mama“, „așa a fost să fie“ etc.
Olivia Petre New

Dar nici în alte ţări lucrurile nu stau prea diferit de vreme ce jumătate din toţi angajaţii din lume își urăsc jobul, conform unui sondaj realizat acum câţiva ani de Gfk și site-ul de recrutare monster.com. Americanii par să fie cei mai înverșunaţi (numai 53% se bucură de ceea ce fac), iar canadienii par să aibă cea mai fericită forţă de muncă (64% își plac slujba).

Orientarea vocaţională și consilierea în carieră devin tot mai importante și de aceea sistemele de educaţie avansate le iau foarte în serios.  În mod normal, orice persoană ar trebui să aibă parte de consiliere vocaţională în jurul vârstei de 16-18 ani, dar procesul e bine-venit oricând un adult vrea să evolueze sau să facă o schimbare în carieră. Consilierea vocaţională începe cu o evaluare psihologică care te ajută să înţelegi „prin ce“ și „unde“ poţi face o diferenţă:

Potenţialul cognitiv – care sunt resursele tale cognitive și ce tip de inteligenţă te definește (verbală, numerică sau figurală)?

Chiar dacă IQ-ul nu poate garanta succesul viitor, el rămâne cel mai bun predictor pentru performanţă (35% din predicţia performanţei). Există două tipuri de inteligenţă: inteligenţa fluidă (înnăscută) și inteligenţa cristalizată (dobândită, cunoștinţele asimilate), iar majoritatea populaţiei are inteligenţa generală (fluidă plus dobândită) la un nivel mediu (IQ cuprins între 85 și 115). Doar circa 14% din oameni au IQ între 115 și 130 și doar 2% peste 130. De aici recomandarea specialiștilor ca, în cazul în care ai un IQ sub medie, să te gândești de două ori înainte de a merge către profesii complexe precum medicină, inginerie avansată, cibernetică etc.

Dincolo însă de scorul general, poate fi o revelaţie mult mai mare să afli tipul tău predominant de inteligenţă – verbală, numerică sau figurală. Chiar dacă IQ-ul general îţi arată că nu are sens să-l inviţi la șah pe Stephen Hawking, te va ajuta enorm să înţelegi care sunt punctele tale forte (adesea diferite de cele care crezi tu că sunt). Ele îţi arată ce poţi face mai bine și mai repede decât ceilalţi, ca să nu mai  pierzi timp și energie într-o direcţie nepotrivită.

De exemplu, un scor ridicat la inteligenţă figurală e o recomandare valoroasă pentru graficieni, arhitecţi, designeri etc. La fel cum o inteligenţă numerică peste medie e o veste bună pentru analiști bancari, IT-iști și alte specii adesea bine plătite. Iar cu un scor mare la inteligenţa verbală cresc substanţial șansele să devii top performer în calitate de jurnalist, profesor, avocat și multe altele.

Tipul de personalitate și interesele care te motivează – cât de compatibilă e personalitatea ta cu anumite activităţi și medii de lucru

E clar, lupul de pe Wall Street nu a fost vreun introvertit și probabil puţini avocaţi de care ai auzit vreodată au fost, așa cum nici meseria lui James Bond nu e foarte recomandată extraverţilor zgomotoși și entuziaști.

Citește și Luxul lui „acum“

În plus, e util să înţelegi care sunt interesele și pasiunile tale stabile – alinierea lor cu cea a companiei pot face minuni și pentru ea și tine (să recunoaștem, cine nu a dat măcar un Like proverbului cu Choose a job you love and you never have to work a day?!).

Știu că pentru mulţi dintre noi acest tren ajunge în gară cu vreo 15-20 de ani întârziere. Sunt mii de ingineri convertiţi cu forţa la IT, jurnalism sau chiar taximetrie și probabil tot atâţia avocaţi naufragiaţi prin orice alte birouri decât cele de avocatură. Dar, cum spunea cineva odată, nu contează cât întârzie trenul, contează să te prindă cu bagajele pregătite. Ca să poţi avea o carieră prin care să-ţi atingi potenţialul maxim, trebuie mai întâi să-l descoperi. Preferabil înainte de pensionare.

Nu de alta, dar în curând vine iar ziua de luni, poţi fi sigur de asta.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii