Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Forbes România CEO Forum |
|

Livetext de la #ForbesCEEForum 2016. Ziua II

A doua zi de Forbes CEE Forum se concentrează pe patru teme principale: energie, agricultură, inovație, leadership și antreprenoriat. Evenimentul reunește lideri regionali, reglementatori și oameni de afaceri de top care dezbat cele mai importante subiecte, în contextul economic, politic și social al zilelor noastre.   
Web_Forbes_CEE_Forum_2016_14.09

Iată principalele declarații:

Focus Leadearship, Entrepreneurship & family business:

Dan Ștefan, Co-founder Autonom: „O cale interesantă legată de ideea să faci ce-ți place e să întorci, să-ți placă ce faci. Încep să văd tot mai mult curaj în jur. Trebuie să ne găsim cu toții resursele de curaj, fie că vorbim despre antreprenoriat sau despre viața de zi cu zi. Și încă ceva, un sfat dacă tot mi-ați cerut: căutați-vă mentori.”

 

Vlad Craioveanu, CEO, ImpactHub Bucharest&Cluj: „Cred că un antreprenor își găsește singur drumul. Dar da, și eu am învățat că valoarea partenerilor este foarte importantă. De asemenea, m-am uitat în oglindă pentru a afla ce știu să fac și ce nu. E foarte multă muncă și după, e tot muncă.”

 

Dragoș Anastasiu, Președinte AHK/ CEO TUI Travel/ CEO Eurolines: „Sfatul meu este să nu dați sfaturi. Eu pot doar să vorbesc despre mine. Nu regret nimic, dar ce aș fi făcut altfel, mi-aș fi ales oamenii în spiritul organizațional creat. Atitudinea și valorile contează, iar acestea trebuiau să fie în acord cu ale mele. Și ar mai fi trebuit să mă asociez cu un finanțist, pentru că am dat prea multe autogoluri.”

 

Dan Ștefan, Co-founder Autonom, despre afacerile de familie: „Pe noi ne-a ajutat că tatăl nostru a fost antreprenor. Asta te ajută. A fost un business mic pe plan local, multă muncă și orientare spre client. Ai mei ne explicau despre bun simț, pentru că nu aveau studii în management. Am fost implicați de foarte mici în această afacere. Se zice că trei generații este durata de viață a unei afaceri de familie.”

 

Dragoș Anastasiu, Președinte AHK/ CEO TUI Travel/ CEO Eurolines, despre ce înseamnă un lider bun:

„Vă recomand o carte – Psihologia poporului român. Acolo scrie că suntem profund lipsiți de încredere și suntem foarte competitivi. Acestea două plus modul în care ne creștem copiii, adică mămoșenia exagerată arată că suntem incapabili să facem echipă. Pentru că despre asta este vorba în antreprenoriat. Lumea nu e pregătită pentru antreprenoriat. Este despre implementare, despre a sta acolo și a forma echipe. Leardership-ul înseamnă încredere”

 

Vlad Craioveanu, CEO, ImpactHub Bucharest&Cluj, despre ce îi împiedică pe români să fie antreprenori:

”Suntem într-adevăr într-o zonă de dificultate. Mai ales cultural, când vine vorba despre eșec, foarte multă lume se teme. În alte culturi, lucrul acesta este diferit. Apoi, zona de finanțare, să fie mai eficientă și mai bine direcționată. Când te uiți la antreprenori, numărul de business angels este relativ mic în continuare și sunt indivizi mai mult, nu rețele. Al treia factor de dificultate – educația de business. Evident, avem excepții în jur. Dar cred că limbajul este uneori o barieră în discuția cu finanțatorul, de exemplu.

 

Dan Ștefan, Co-founder Autonom: „Alături de fratele meu, de 11 ani facem afacerea asta. Suntem din Piatra-Neamț, am făcut studii la București și în afară. Avem o mare șansă în România și da, sunt foarte multe oportunități. Am crescut în perioada de criză, 50% în fiecare an. Partea cea mai importantă a succesului nostru este cultura organizațională construită”

 

Vlad Craioveanu, CEO, ImpactHub Bucharest&Cluj: „Am început antreprenoriatul acum 6 ani, din greșeală, de la un hobby. Întotdeauna am fost o persoană care să facă lucruri noi, să învețe. Am studiat pianul și asta credeau părinții mei că o să fac. Eu le-am zis că pianiștii sunt săraci și am schimbat, îndreptându-mă spre ceea ce fac astăzi.

Am început la o cafea în 2009, cu două colege. Atunci exista un trend în ceea ce înseamnă social business și ni s-a părut foarte interesant. Asta ne-a ghidat, am început să lucrăm cu ong-uri, să strângem oameni de business în jurul nostru, iar asta ne-a adus să deschidem ImpactHub în 2012. 40-50.000 de oameni ne trec pragul. Ne-am propus să fie ceva sustenabil, dar am reușit să-l facem chiar profitabil.”

 

Dragoș Anastasiu, Președinte AHK/ CEO TUI Travel/ CEO Eurolines: „Cred că m-a marcat pozitiv faptul că la 16 ani am rămas cu fratele meu mai mare, părinții au plecat, a trebuit să ne descurcăm singuri. M-a marcat faptul că m-am întors în țară încercând să aplic principiile învățate afară și vă spun că țara asta oferă oportunități uriașe, dar trebuie să ai spirit antreprenorial. Să-ți pese și să te implici, dar nu doar din fața televizorului. Cei cu aceste abilități pot face lucruri în România.”

 

Focus pe inovare:

De ce este nevoie de inovare la voi? Ce s-ar întâmpla fără și de unde o procurați?

Iulian Popescu, Partener, Mușat și Asociații: „Nu-ți mai permiți astăzi să nu cauți inovare, măcar. Eu sunt pro inovări ample, dar o problemă mare acolo este capacitatea administrației de a se adapta acestor modele. Însă, exemplul de mai sus (Uber, Whatsapp etc.) nu este foarte bine reglementat. Nu spun că sunt ilegale, dar ele sunt bazate pe informații de la oameni (date, poziție geografică etc.). La un moment dat, cu toată evoluția asta vom cădea pradă inteligenței artificiale. Deci, trebuie să ne și protejăm puțin. Aici are un rol și reglementarea. Protecția datelor este una dintre ele. Companiile acestea trebuie să aibă grijă cum folosesc aceste date, nu le poți folosi așa, oricum, oriunde. Sncțiunile sunt severe pentru ele, 4% din cifra de afaceri globală a lor. Și normele europene ne permit să fim ”uitați”. Investim în tehnologie, o alegem cu grijă pentru că noi lucrăm cu datele clienților.”

Adrian Erimescu, CEO, Imobiliare.ro: „Protecția datelor personale este un subiect sensibil în Europa, mai puțin în SUA. Fiind în online, competitorii noștri pot fi oriunde. Frica cea mare este că vreun puști de undeva pornește vreun model WOW cum este Uber. Încercăm să fim conectați cu noutățile, schimbăm lucruri înainte să le schimbe alții în defavoarea noastră. Achiziționăm soluții care ne accelerează business-ul.”

 

Care sunt exemplele reprezentative de inovare pentru segmentul fiecăruia de activitate?

Daniel Boaje, CEO, McDonald’s România: „Pentru că am adus tehnologie în restaurante și am redus cu 4 secunde timpul de efectuare a unei tranzacții, am câștigat 18.000 de clienți noi. Inovare înseamnă și să schimbi un obiect de pe birou. Ne uităm cum arăta un restaurant McDonald’s acum câțiva ani și cum arată acum. Inovarea înseamnă și să ai curaj să prezinți lucrurile în care crezi. În cazul meu, BigMac este inventat de un francizat și azi valorează între 6 și 8 milioane de dolari. În luna iulie, în 67 de restaurante am avut 7 milioane de vizitatori. Ca să revină aceștia, trebuie să venim cu ceva nou. Breakfast-ul este ceva nou, de exemplu, în trecut oamenii nu prea luau micul dejun. Acum, acest lucru s-a schimbat foarte mult. Inovare – un mindset, o cultură organizațională, incapacitatea de a inova, de a face diferența între companiile ce continuă și cele care nu mai sunt. Inovare trebuie să faci zilnic, puțin și consecvent și este vorba despre foarte mult curaj. Așa cred că rezistă orice companie.”

Marcel Foca, Partener, Intergraph Computer Services: „În 2010, primăria municipiului Brașov a înregistrat o creștere de 10% a veniturilor proprii, cu ajutorul tehnologiei. Cum? Parcările au fost organizate mai bine cu ajutorul tehnologiei. Vorbim despre smart city – este despre cum gândim, despre inovare în gândire.

De exemplu, în parcările din București avem parcaragii. Singura inovare de aici este plata prin sms, iar asta este inițiativă privată, nu de stat. Dacă s-ar aplica sistemul din parcările din mall? 30% din blocajul de trafic urban este cauzat de șoferii care caută loc de parcare. Cât ne costă oare să facem asta?

Adrian Erimescu, CEO, Imobiliare.ro: „Noi suntem online ca business sau mai bine zis cu un picior în imobiliare și cu celălalt în tehnologie. Scopul inovării și efectul ei este că simplică viața utilizatorului. În momentul în care procesul devine mai simplu, pentru mine, utilizatorul, este minunat.

Dacă ne uităm în tehnologie ce înseamnă inovare, este un ritm amețitor. Puterea de procesare se dublează. Telefoanele de azi sunt de 1000 de ori mai puternice decât sistemele tehnologice din racheta care a dus primul om pe lună.

Facebook, cea mai mare companie media din lume, nu oferă conținut de la jurnaliști și nici n-au un sistem offline. Cea mai mare companie de taxi din lume este Uber, unde nu am telefon, nu am pe cine să sun. Cel mai mare retailer – Alibaba, n-are stocuri. Acele modele sunt foarte puternice pentru inovație, ele schimbă industria în care joacă. La asta trebuie să ne așteptăm de acum înainte. Scopul Tesla (producător de mașini) este să facă din mașină un obiect care face sens economic. Scopul la ei nu este să vândă.

În urmă cu 5 ani, Whatsapp, Instagram, nu existau. Acum, sunt în viețile noastre zilnic.”

 

Iulian Popescu, Partener, Mușat și Asociații: „În avocatură, tradiția este cuvântul de ordine. Inovarea apare când avem cercetare și dezvoltare. Cercetarea și dezvoltarea nu sunt plăcute, reprezintă un proces lung, costisitor și anevoios și nu este potrivit business-urilor medii, ci firmelor mari, cu potențial sau în zona startup-urilor. În avocatură, startup-urile sunt inovatoare, dar aplicarea este greoaie, firmele medii nu-și permit să insiste în inovare, iar firmele mari sunt reziliente la implementare.

Recent s-a lansat o tehnologie inovatoare, iPhone 7. Inovarea este adevărată întotdeauna și este folositoare? Printre altele, la iPhone lipsește mufa de căști, este o chestie nouă. Avem ceva în minus, un telefon cu mai puține găuri, nu putem asculta când încărcăm și trebuie să cumpărăm căști noi. Atunci, cât de benefică e inovarea uneori?

Inovarea în avocatură se bazează și pe tipologia avocatului. Atunci inovarea se bazează pe factor uman mai mult, decât pe un produs finit, palpabil. Mai greu să punem punctul pe i aici. Însă, sunt oameni care alocă timp cercetării juridice, deci trebuie să facem distincția între inovare de produs și inovare de proces.
Inov pe proces este bazată pe reducerea costurilor. Ne-am intrebat de multe ori ce efect/ beneficii au noile tehnologii pentru avocatură?”

Daniel Boaje, CEO, McDonald’s România: „Mă refer la majoritatea lucrurilor la McDonald’s pentru că aici m-am format ca manager. Mă refer la o corporație foarte veche. Inovarea pentru noi înseamnă a face lucrurile diferit. Ideea McDonald’s a apărut ca o inovație, un sistem care a schimbat modul de a mânca în oraș, mai simplu. Pentru România, a schimbat semnificativ obiceiul de a mânca în oraș, și îmi aduc aminte că de era modul de a participa la un eveniment. Acum este un lucru normal să mănânci în oraș. A inova înseamnă să știi unde ești, să ai consecvență și să rămâi autentic.

Zic că trebuie să ai curaj, să inovezi, să creezi lucruri noi, obiceiuri noi.”

 

Marcel Foca, Partener, Intergraph Computer Services: „Avem contracte cu statul la noi la companie și nu mi-e rușine cu asta. Vom vorbi despre ceva prezent în viața fiecăruia dintre noi. Vorbim despre o inflație de inovare.”

 

Marius Ciprian Toth, director general adjunct AFIR

Dacă vorbim despre perioada 2007-2013, pot să vă informez că s-au cheltuit 8,4 miliarde de euro, pe plăți, ceea ce a reprezentat circa 90% grad de absorbție pe programele de dezvoltare rurală. Este un rezultat mult mai bun decât cele înregistrate pe celelalte programe operaționale. Aș remarca faptul că în programele trecute a existat o atractivitate foarte mare pentru investițiile în infrastructura rurală. Este de la sine înțeles acest apetit deoarece s-a simțit nevoia modernizării satului românesc. În 2007-2013 s-au finanțat 2000 de km de drumuri agricole, 1.600 km drumuri forestire, 45.000 ha protejate contra inundațiilor, 300.000 de hectare reabilitate și modernizate inclusiv prin sisteme de irigații, 3.800 de drumuri comunale. Ca și experiență totală, per total perioada 2007-2013 a fost de succes, dar au fost și greșeli și neajunsuri atât în ceea ce privește plățile, dar și un parteneriat nu foarte puternic între toți factorii interesați.

 

Am reușit să negociez cu CE o perioadă de tranziție astfel încât anumite programe care deja erau demarate și care, la momentul respectiv, ne indicau faptul că există șansa să fie finanțate, au fost tranzitate către noul program 2014-2020, cu condiția să fi fost efectuate plăți pe acel program de cel putin 25%.

 

Noul program 2014-2020, spre deosebire de alte programe operaționale, este lansat, funcționează și lucrăm destul de intens pe el, în sensul că încă de anul trecut au fost deschise sesiuni de depunere de proiecte pe o plajă destul de largă de măsuri pe care noi le finanțăm. Vorbim de 320 de miliarde de euro contractate. Din centrul regional București-Ilfov, pe care îl reprezint, deja am făcut plăți în valoare de 15 milioane de euro.

Pentru anul 2016, există disponibile 1,8 miliarde de euro care pot fi accesate de potențialii beneficiari.

O altă măsură interesantă și foarte accesată este cea de instalare a tinerilor fermieri. Este o măsură relativ ușor de implementat. Condițiile pentru a obține finanțarea nu sunt foarte foarte complicate și practic, dacă pot să mă exprim și la nivel de absorbție strategică de țară, este una dintre măsurile care permit accesare foarte rapidă a fondurilor, creșterea rapidă a gradului de absorbție și pot menționa un beneficiu de ordin social, în sensul în care motivează și încurajează tinerii să se întoarcă la sate și să se instaleze ca șefi de exploatație.

 

Întrebare: Ce trebuie făcut pentru ca un program să fie implementat cu succes?

Voi menționa poate un argument care cred eu că este foarte important. Și anume acest tripartit – agenție, beneficiar și consultanți. Noi, agenția, am încercat într-o măsură mai mare sau mai mică să simplificăm procedurile, să aducem noi facilități care să-l ajute pe beneficiar să treacă mai ușor prin reguli și proceduri.

 

Sorin Minea, președinte Romalimenta:

Agricultura fără industrie  alimentară nu poate exista. Nu întotdeauna interesele sunt aceleași. Într-o piață semi-liberă fiecare încearcă să câștige. După ce industria alimentară a avut un avânt nemaipomenit după ‘90 în România, agricultura a avut un moment trist în care a scăzut formidabil. Acum agricultura începe să revină. Între timp a venit și retail-ul care a devenit din ce în ce mai puternic. Industria alimentară nu a beneficiat de subvenții absolut niciodată și este normal. Industria alimentară a fost considerată oportunistă și puternică. A fost, dar nu mai este.

 

Credeți-mă că orice industrie este oportunistă, că orice om care are o afacere și care reprezintă o afacere este subiectiv. Este una dintre puținele dăți în care nu vin să mă cert cu nimeni, dar trebuie să vorbesc despre un lucru trist. Industria alimentară nu este băgată în seamă. Industria alimentară care s-a dezvoltat rapid este neglijată. Este calul de bătaie. Este prinsă la mijloc între doi giganți. Între agricultură și rețelele de retail care sunt mult mai puternice în negocieri.

 

În federația pe care o conduc sunt și ceea ce se numește multinaționale. Dacă vă uitați, am avut un an foarte bun pentru industria alimentară. După care am început să beneficiem de legi. Agricultura fiind foarte vizibilă, incită la un naționalism populist pentru că te adresezi omului și spui “Ce bine este să mânănci ca la tine în țară”.
Sintagma cel mai ieftin produs nu este cea mai avantajoasă. Cel mai ieftin produs este făcut cu cele mai mici costuri. Ne plângem că mâncarea este mai slabă din punct de vedere calitativ, este presiunea de preț. Această presiune duce treptat la o anihilare a tradiției românești. Nu se poate face un produs mai ieftin decât materie primă. Asta a încercat industria alimentară să explice, inclusiv la această lege. Se mută marja de profit de la retail la procesator.
Eu doresc ceva mai mult decât profit, doresc să am un consumator fidel. Eu prefer lucrurile bune care îmi plac și ofer același lucru. Mă interesează mai puțin să câștig și mă interesează mai mult să am o constanță. Într-un an de zile s-a rezolvat foarte puțin. Aș dori să vină la un moment dat cineva care să riște. Industria alimentară este cel mai mare angajator din România, deci ar trebui menajată.

 

Aș dorii irigații, scăderea prețurilor. Dar este o iluzie. Dacă reușesc să optimizez profitul, tot voi încerca să-l cresc. Amestecul statului în acestă chestie este greșit și iluzoriu. Dacă s-ar amesteca oameni care se pricep ar fi bine, dar sunt oameni care nu se pricep.

 

Emil Dumitru, președinte PRO AGRO:

Sistemul de irigații lipsește cu desăvârșire. România nu figurează pe harta irigațiilor europene. De 25 de ani am cheltuit. Primăvara plătim despăgubiri pe inundații și vara plătim despăgubiri pe secetă. Securitatea alimentară a României este foarte importantă. Seceta a devenit un factor important în predictibilitatea producătorilor. A venit momentul să discutăm de un sistem integrat de irigații. Trebuie să facem mult mai mult pentru un sistem de irigații funcțional. Avem treabă mai întâi de pompare, unde cu investiții susținute de stat și energie regenerabilă am fi putut să avem vreo 800 de mii de hectare irigate. Eu cred că sistemul de irigații prespune discuții mult mai ample. Există și o directivă privind reducerea utilizării apei în sistemele de irigații. Am încercat în mare parte să echilibrăm forțele. Se pare ca ne-a invadat și mai mult industria alimentară. La nivel european, se discută despre practicile neloiale, dar forța de lobby nu a reușit nici până astăzi să ne facă să avem un regulament european care să fie direct aplicabil. Avem 4 produse protejate la nivel comercial, cred că cinci cu salam de Sibiu.Trebuie să ne dea de gândit faptul că politica de consum propunea aproximativ 280 de produse. Suntem foarte de departe de ceea ce ar trebui să fie România într-o Uniune Europeană globalizată. Agricultura are nevoie de finanțare acum ca noi să fim competitivi într-o țară globalizată.

La noi foarte multe capacități de procesare a laptelui au fost închise. Suntem foarte vulnerabili.

 

George Cătăllin Costache, CEO Siemens: Viitorul agriculturii și sistemele de irigații inteligente

În lume se produce acest fenomen, nu de azi de ieri, ci de mult timp, al schimbărilor climatice. Irigațiile viitorului vor fi la fel de automatizate și într-un sistem în care informația va trebui să fie filtrată. În ceea ce privește urbanizarea, se prevede ca în 2050, 70% din populația lumii să locuiască în orașe. Întrebarea este cu ce se vor hrăni. Consumul de resurse și energie se va dubla. Depinde de noi cum va arată acest consum. Se pare că vom avea nevoie de 3 planete ca să susțină populația din 2050 și consumul. Apa. Fără apă este absolut imposibil. Suntem construiți 60-70% din apă. Să ne gândim că un om nu poate trăi decât 3 zile fără apă, fără mâncare aproape o lună. Sistemele care reduc cantitatea de apă irigării, micșorează riscul pierderilor de apă și reușesc să facă o economie între 10% și 50% în sistemul de irigații.

Sunt un milion de oameni vulnerabili la secetă. 150 de locuitori și 823.000 ha scoase de sub efectul lipsei de apă. Reabilitarea rețelelor este foarte importantă. Se presupune că seceta în perioada 2021-2050 se va extinde, nu este sigur, însă trebuie să ne pregătim. Suprafața irigabilă a României se estimează a fi cam 11% și probabil că ar trebui extinsă. La începutul anilor ‘90, suprafața era mult mai mare.

Tehnologia joacă un rol foarte important, de la mașini la tractoare gestionate prin satelit.

Nu există un sistem de viitor fără ca automatizarea să joace rolul principal. Senzorii sunt foarte importanți, atât senzorii pe motoare, pe pompe, senzori de calitate, de umiditate, de debit.

 

 

Ciprian Glodeanu, Partener Wolf Theiss: „S-a tot spus de predictibilitate, stabilitate, după cum știm cu toții, schema cu certificate verzi va disparea la sfarșitul acestui an. Nu cred că vreodată CE va aproba o subvenție doar pentru o tehnologie. Rămâne de văzut cum vor aproba și cum vom dezvolta și proiecte de biomasă.”

 

 

Carla Parnică, Tinmar Ind: Tinmar Energy s-a desprins din Tinmar Ind, face parte din grupul Tinmar alături de Tinmar Oil și Tinmar Gas. Avem 7 susbsidiare de unde putem să furnizăm servicii de energie electrică și consumatorilor finali. Vrem să fim recunoscuți în top 10 branduri românești. Știm cu toții că s-a liberalizat piața de energie, iar Tinmar își dorește să fie prezent și pe segmentul casnic. Ne-am mărit echipa cu peste 40 de persoane, din martie până în prezent. Prin Tinmar Energy suntem angajați în producția de energie regenerabilă, suntem astfel și producători de energie verde. Anul trecut, am închis anul cu 733 mil euro cifră de afaceri.”

 

 

Kinga Daradics, CEO Mol Romania: „Ca și prezență regională, dacă mă focusez pe partea de retail, în momentul de față avem peste 2000 de stații de alimentare, de servicii, la nivel regional. În fiecare zi servim mai mult de 1 milion de clienți. Am început un concept inovativ, Fresh Concept, un pachet de servicii nou care se referă atât la conceptul de a oferi clientului produse ultra-fresh în stațiile noastre, la prețuri competitive. Grupul Mol s-a extins semnificativ, în Romania vorbim de 42 de stații, în Ungaria 150, în cehia 100, în Slovacia și în Slovenia de asemenea. Vedem o creștere între 2 si 6% în ceea ce privește piața de carburanți, la nivel regional. ”

„Suntem prezenți în tot ceea ce înseamnă lanțuri de produse chimice și petrochimice, lubrifianți și multe alte tipuri. Avem o cifră de afaceri mai mare de 1 mld de dolari, care ne facem să fim în primii 10 plătitori de taxe din Romania.”

„Dacă ne uităm la trendurile majore , tehnologia ne aduce foarte multe schimbări. Se schimbă foarte multe lucruri în jurul nostru. Dacă mă refer la piața de petrol și gaze, trebuie să ținem cont ca în momentul în care vorbim despre această piață, vorbim de acea fluctuație: sunt momente în care piața este jos, momente în care piața este sus.”
Victor Grigorescu, Ministrul Energiei: „Hidroelectrica are un potențial extraordinar, este un lider in acest domeniu, nu sunt multe companii ca Hidrolelectrica care să aibă o așa cifră de afaceri și îmi doresc ca acest lider să adune poate cele mai bune nume care există în România în materie de management. Am avut ieri 3 retrageri de pe listă. Am avut o mare surpriză, 3 din 15 spune ceva despre nivelul de angajament. Eu am o dezamagire aici pentru că m-aș fi așteptat să existe un angajament din partea acestor companii. Este nevoie de un angajament puternic al sistemului privat. M-am mirat cand am avut trei oameni care să se retragă în aceeași zi, dacă sistemul privat nu își poate asuma aceasta situatie, eu am o problemă. Am simtit acest moment ca pe unul care este delicat. Trebuie să transmitem un mesaj ca trebuie sa existe responsabilitate in acest proces de recrutare. Avem un recrutator extern, o firmă reputabilă, nu este  procedură facută în interiorul ministerului. Riscăm să intrăm cu toții într-o zonă delicată dacă știu că există pe listă cineva care nu vrea să vină în mod intenționat. Este o responsabilitate, este unul dintre cei mai mari angajatori din Romania.”

„La Rompetrol suntem într-un context mai particular pentru că există amplificare de consultări și un arbitraj de discuție lungă. Interesul nostru ca acționar este să ne protejăm drepturile. Noi am desemnat deja compania care va face parte din acest fond de investiții.”

„Dorim să readucem tehnologie în România, să cream acele linii care să aducă noi capacități în anii următori. Cercetarea și dezvoltarea este cheia succesului pentru anii viitori. Strategia ar trebui să mai aducă un accent puternic pe mediul economic, care trebuie să fie stabil și predicibil, care să îi permită României împrumuturi într-un ritm normal. Predictibilitatea politicii economice este esențială. Nu știu dacă strategia va oferi predictibilitate pentru ca aceasta vine din acțiunea actorilor. Nu va așteptați ca strategia să fie una de sector sau de întreprinderi, vom arata clar niște linii de urmat.”

 

 

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii