Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Inflația ajunge la 0,9%, în iunie

Rata anuală a inflației a fost de 0,9%, în iunie, a anunțat Institutul Național de Statistică.
deficit_bani_Money_shutterstock

„Preţurile de consum în luna iunie 2017 comparativ cu luna iunie 2016 au crescut cu 0,9%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie  2016 ‐ iunie 2017), faţă de precedentele 12 luni (iulie 2015 – iunie 2016), calculată pe baza IPC (n.red. – Indicii prețurilor de consum), este ‐0,1%. Determinată pe baza IAPC (n.red. – Indicele armonizat al prețurilor de consum), rata medie este 0,2%”, se subliniază într-un comunicat de presă al Statisticii.

BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație

În mai, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4%, țintind 1,6%. Dar, în şedinţa de politică monetară din 3 iulie 2017, membrii Consiliului de administraţie al BNR, analizând viitoarele evoluții probabile ale principalilor indicatori macroeconomici, au remarcat că noua prognoză pe termen scurt reconfirmă perspectiva continuării accelerării inflației în lunile următoare.

S-a observat că rata anuală a inflației se va menține, probabil, în viitorul apropiat pe o traiectorie ușor superioară celei evidențiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicată în «Raportul asupra inflației din mai 2017», în condițiile în care se anticipează o evoluție relativ mai alertă a inflației de bază, precum și a prețurilor administrate, doar parțial contrabalansate de o dinamică mai temperată a prețului internațional al petrolului”, se scrie în minuta acestei ședințe. BNR: se anticipează o evoluție relativ mai alertă a inflației de bază

De asemenea, în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, BNR a menționat că rata anuală a inflației este așteptată să reintre în interiorul intervalului de variație al țintei staționare în ultimul trimestr al acestui an, respectiv să crească la 3,1% în decembrie 201 și să urce în martie 2019 în proximitatea limitei de sus a intervalului, 3,4%, „pe fondul epuizării efectelor one-off ale eliminărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale și în condițiile creșterii presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor salariale unitare”.

Membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a reluat tendința ascendentă în trimestrul al doilea al acestui an, după ce în martie a stagnat la 0,18%, ajungând în luna mai la 0,64%, uşor peste nivelul previzionat.

În absența efectelor tranzitorii ale reducerii cotei standard a TVA la 19%, rata anuală a inflației ar fi urcat la 0,96%. Ascensiunea a fost susținută prioritar de componenta de bază a inflației și de categoria preţurilor administrate, secondate la distanţă de prețurile LFO. Efecte opuse au decurs din temperarea dinamicii anuale a preţului combustibililor, corelată cu evoluţia preţului internaţional al petrolului”, se precizează în documentul BNR.

În plus, membrii Consiliului au remarcat că și inflaţia CORE2 ajustat a crescut mai alertă decât s-a anticipat, rata sa anuală ajungând în luna mai la 1,29%, de la 1,03% în martie, în principal pe seama majorării prețurilor produselor alimentare procesate.

În absența scăderii cotei standard a TVA, ea ar fi crescut la 1,47%. S-a apreciat că evoluțiile relevă acumularea de presiuni inflaţioniste ale factorilor fundamentali, în particular a celor decurgând din poziția ciclică a economiei și din costurile unitare cu forţa de muncă. Acestora continuă însă să li se contrapună efecte dezinflaționiste directe și indirecte, având ca surse probabile concurența crescută pe diferitele segmente de piață reprezentative pentru coșul de consum și dinamica prețurilor internaționale ale unor materii prime, în principal a prețului petrolului, coroborată cu volumul crescut al importurilor.

Un factor dezinflaționist menționat recent și de Banca Centrală Europeană și de Banca Reglementelor Internaționale, pe care unii membri ai Consiliului l-au adus în atenție, îl reprezintă slăbirea mecanismului de transmisie dintre prețurile producției industriale și prețurile de consum. Aceasta pare să fie determinată de prezența lanțurilor globale de valoare, și în special a marilor retaileri, care internalizează o parte a creșterilor prețurilor producției industriale, inclusiv creșterea costurilor cu forța de muncă, fără a le mai trece în prețul final”, se subliniază în minuta ședinței de politică monetară din 3 iulie 2017.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii