„De la data raportului anterior (n.red. – decembrie 2016), stabilitatea financiară a rămas robustă, iar riscurile s-au redus ca intensitate, dar s-au diversificat. Față de raportul din urmă cu un an, aprilie 2016, riscurile la adresa stabilității financiare au scăzut și ca număr, de la opt la cinci”, a spus Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, la prezentarea „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția mai 2017.
Una dintre principalele modificări față de raportul din aprilie 2016 este reducerea riscului legislativ ca urmare a deciziilor Curții Constituționale privind Legea dării în plată (trebuie să se aplice individual, pentru fiecare caz, în funcție de prevederile din Codul civil privind impreviziunea) și Legea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în franci elvețieni (declarată neconstituțională).
„În ceea ce privește raportul de astăzi, nu identificăm niciun risc sistemic sever. Există un risc sistemic ridicat, de natură preponderent externă, dar cu o dinamică mai puțin accentuată decât în urmă cu câteva luni, și anume riscul deteriorării încrederii investitorilor în economiile emergente”, a precizat Voinea.
Acest risc poate determina o creștere a dobânzilor, pe termen mediu și lung. De asemenea, BNR a identificat trei riscuri moderate de natură internă: tensionarea echilibrelor macroeconomice, riscul ca băncile să crediteze, în continuare, într-un ritm modest firmele și cadrul legislativ în domeniul financiar-bancar.
„Acesta din urmă cu o intensitate în scădere, în timp ce tensionarea echilibrelor macroeconomice cu o intensitate în creștere. Un nou risc apărut, deocamdată redus, este accelerarea prețurilor la imobiliare”, a mai spus Voinea.
Viceguvernatorul a subliniat că prețurile activelor imobiliare în România au crescut cu 7%, în ultimul an: „Creșterea poate să nu pară mare, dar este peste valoarea de semnal pe care o stabilește metodologia Comisiei Europene, care este de 6%”.
Această evoluție a prețurilor la imobiliare au provocat-o îmbunătățirea condițiilor economice (economia a crescut cu 5,7%, în primul trimestru, și cu 4,8%, anul trecut), creșterea veniturilor și ratele de dobândă la credite la minime istorice.
„Există premizele unei noi faze de expansiune a pieței imobiliare, nu doar la noi, în toate piețele din regiune”, a mai spus Voinea.
În plus, creditul ipotecar a devenit mai accesibil, pentru că „majorarea prețului locuințelor și a avansului a fost contracarată de reducerea ratei de dobândă și de creșterea veniturilor”, a explicat Voinea, care a adăugat că „trebuie făcută distincție între tipurile de active imobiliare care au crescut”. De asemenea, această creștere nu se referă la achizițiile făcut prin Prima Casă și nici nu se datorează creditării ipotecare.
„Atât practica europeană, cât și analiza noastră arată că, dacă va fi nevoie, prima linie de intervenție reprezintă politicile macroprudențiale, nu monetare. Nu este, deocamdată, cazul”, a mai spus Voinea.
În cazul echilibrelor macroeconomice, principala problemă este echilibrul bugetului de stat. Deficitul structural a crescut de la 1%, în 2013, la 2,6%, anul trecut.
