FacebookTwitterLinkedIn

Opinie împărtășită și de Voicu Oprean, CEO & Fondator AROBS Transilvania Software. “Cash-ul nu va dispărea din perspectiva mea. Cred că probabil se va reduce. Poate va fi folosit pentru alt gen de tranzacții. Întrebarea e dacă noi ca oameni ne dorim acest lucru, lipsa asta de contact. Cred că ne vom adapta. Asta ar fi reacția”, a spus el în cadrul evenimentului Forbes Reinventarea României. Însă, consideră că atâta timp cât adoptatea plăților digitale se face treptat, lucrurile s-ar putea îndrepta în acea zonă. De ce? “Pentru că de la firul ierbii sunt niște probleme cu cash-ul. Este destul de greu de gestionat și manevrat dintr-o parte în alta”, mai precizează antreprenorul, care este de părere că sunt niște beneficii clare din această perspectivă.

De asemenea și din perspectiva lui Mihai Drăghici, Fondator și CEO PayByFace, mai este mult timp până când cash-ul va dispărea de pe piață și se va face trecerea completă la plățile digitale. “Am trecut prin pandemie și lumea tot plătește cu cash. Dar este o dorință din partea consumatorului să apară și alte opțiuni. Sunt mai multe variante de abordare care sunt importante dacă vrei să reușești să construiești un sistem în acest sens”, punctează Mihai Drăghici, Fondator și CEO PayByFace, o platformă de plată biometrică. Și, pentru a realiza un sistem de plată digital, antreprenorul punctează importanța a trei elemente: viteza, securitatea și partea de confort. În plus, fondatorul PayByFace afirmă că lumea oricum nu vrea să se schimbe decât dacă li se oferă beneficii pentru a folosi un alt sistem, fie că este vorba de cashback sau tratament VIP.

Cert este că românii şi-au schimbat comportamentele legate de serviciile bancare în timpul pandemiei, apelând mai des la plăţile contactless şi căutând opţiuni de economisire, potrivit unui sondaj McKinsey & Company realizat anul trecut. Peste 30% dintre consumatorii români au făcut mai multe plăţi contactless în detrimentul numerarului. Cu toate acestea, Mihai Drăghici susține că nu se va renunța la numerar în viitorul apropiat, ci o să dureze mult mai mult până la adopția completă a plăților digitale. “Nu poti să forțezi cu nimic populația”.

Pe de altă parte, tranziția către digitalizarea tranzacțiilor implică și o serie de provocări, legate atât de securitatea cibernetică, cât și de educarea poporului în folosirea acestor metode de plată. “Evident e nevoie de un grad de încredere, un grad de securizare. În zona de securitate e vorba de componenta de educare a pieței pentru că probabil sunt niște pași pe care trebuie să-i facem, dar probabil mai există și alte segmente care fiecare trebuie adresate într-un mod diferit”, continuă Voicu Oprean.

De asemenea, în acord cu opinia fondatorului AROBS este și Mihai Drăghici, care explică că este nevoie de timp pentru a educa populația cu privire la funcționarea noilor procese de plată. Și în plus, potrivit acestuia, sunt și oameni cărora pur și simplu nu le place inovația. “Cred că avem nevoie de niște lideri și inovatori în piață care poate să îi ajute pe restul să înțeleagă ce urmează”, mai spune fondatorul PayByFace.

El atrage atenția și în ceea ce privește protecția datelor personale. “Ideea de securitate a datelor constă în primul rând în a da controlul și datele către cel care chiar e proprietarul lor. Și să nu monetizezi datele consumatorului”, subliniază executivul, menționând că trebuie să fii și cu un pas în fața hackerilor. “Deci continuu trebuie să afli vulnerabilitățile și să le îmbunătățești”.

Totodată, numerarul reprezintă încă și principala metodă de economisire pentru români. Aspect care de altfel s-ar putea schimba pe viitor, pandemia contribuind și de această dată. Studiul citat anterior indică că este de aşteptat ca românii să îşi modifice și comportamentele privind economisirea în noul context. Și, chiar dacă numerarul (inclusiv conturile bancare curente) reprezintă de departe principala modalitate de economisire pentru români, în proporţie de peste 50% la acest moment, depozitele bancare şi alte produse financiare (fonduri de investiţii, asigurări de viaţă etc.) se aşteaptă să crească cu 4 puncte procentuale, respectiv 5 pp. Alexandru Filip, Managing Partner al biroului din Bucureşti şi lider al Digital & Analytics Practice în Europa Centrală al McKinsey & Company punctează că numerarul şi investiţiile în imobiliare, cele mai populare modalităţi de economisire şi investiţii în rândul românilor, sunt aşteptate să scadă cu 12 puncte procentuale, respectiv 3 pp. Dar, în schimb, devine vizibilă preferinţa populaţiei pentru produse de economisire mai complexe, cu randamente mai crescute, păstrând, în acelaşi timp, un nivel al lichidităţilor bun.

“Am observat cel puțin în perioada pandemiei o mutare a zonei de savings poate către hard asset-uri. De exemplu, către zona imobiliară sau investiții în bursă. Bursa din America are acei investitori de retail cum s-ar zice, deci este o zonă în care banii se mută în real life sau în industrii care produc”, mărturisește Voicu Oprean. De altfel, în martie anul trecut, potrivit fondatorului AROBS Transilvania Software, au avut loc ridicări masive de numerar care ulterior s-au transformat în depuneri masive. “Deci cumva există o anumită panică legată de bani și de cash și de o anumită protecție”, conchide acesta.