Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Comentarii/Editoriale |
|

Visul unui român bogat

Ionut Bonoiu
„La Consiliul Investitorilor Străini se cheamă lobby. La noi, dacă avem curajul de a spune ce ne doare, se cheamă trafic de influență. Noi trebuie să luptăm la noi în țară ca să fim egalii străinilor.”

Vocea lui Ioan Niculae tuna săptămânile trecute la evenimentul de lansare a Asociaţiei Forumul Investitorilor Autohtoni, o contrapartidă imaginată de cel mai bogat român la Consiliul Investitorilor Străini.

„România nu poate fi doar o ţară de angajaţi, ci trebuie să fie și o țară de antreprenori.” „Sunt legi în România făcute exclusiv de Consiliul Investitorilor Străini. Dacă noi nu ne unim ne merităm soarta.” „Ne-a întrebat vreodată cineva când Guvernul a privatizat energia electrică, gazele românești?”

Niculae nu este nici pe departe singurul român (bogat) care visează la un club al afaceriștilor români, care se simt profund defavorizați în raport cu investitorii străini. Ideea revenea în mod sistematic pe parcursul discuțiilor pe care le-am avut în ultimii zece ani cu aproape orice antreprenor român de top. De fiecare dată, însă, când aprofundam un pic subiectul, descopeream că respectivul nu era pregătit să stea la aceeași masă cu alți antreprenori despre care spunea că sunt „țepari”, „aserviți politic” sau pe care îi acuza că folosesc metode incorecte pentru a-și propulsa afacerile sau pentru a câștiga licitații.

În acest context, este de la sine înțeles că demersul pe care l-a anunțat recent cel mai bogat român nu este o premieră. Avem deja Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Uniunea Generală a Industriașilor din România, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor și multe alte patronate pe diferite sectoare (în unele cazuri mai multe patronate concurente pe același sector). Niciuna dintre aceste asociații nu are, de fapt, vreun cuvânt de spus în momentul în care sunt realizate politicile economice (strategii economice ar fi un termen mult prea generos pentru a desemna acțiunile Guvernelor de până acum).

„Eu sunt deja membru în alte două asocații ale oamenilor de afaceri români. Niciuna nu funcționează. Sper ca aceasta să funcționeze, dar pentru asta trebuie să fie bine structurată, pe domenii și, foarte important, să își recunoască elitele, liderii din fiecare domeniu”, completa Ștefan Vuza, proprietarul Servicii Comerciale Române, la lansarea Asociației Forumul Investitorilor Autohtoni, în timp ce pe ecrane rulau numele companiilor deținute de oameni de afaceri puternici precum Ion Țiriac sau Gruia Stoica.

Practic, elementul de noutate pe care îl propune asociația pornită de Niculae este… momentul.

„În ultimele șase-nouă luni există o reacție furibundă din partea statului la adresa investitorilor români. Cele mai multe acte normative care vin contra investitorilor români vin cu justificarea «așa vrea FMI, așa vrea Bruxelles»”, explica Niculae.

Practic, în perioada de după 2008, una din zece firme mari (din top 100) deținute de antreprenorii români a intrat în insolvență. Iar la nivelul micilor afaceri situația este și mai dramatică, cu mai bine de 100.000 de IMM-uri dispărute între timp.

Companiile cu acționari străini domină în prezent economia românească, mai ales la nivelul liderilor de piață. Multinaționalele înseamnă mai mult de trei sferturi din afacerile celor mai mari 100 de companii din România și cam 90% din profituri. Sistemul bancar este la rândul lui dominat de filiale ale unor bănci străine.

Explozia economică din România anilor 2004-2007 a fost posibilă în special pe fondul avalanșei de bani din străinătate, fie că a fost vorba de investiții în producție sau comerț, fonduri speculative sau banii trimiși în țară de muncitorii români din străinătate.

O dată ce toate acestea au încetat, după 2008, a devenit tot mai evidentă fragilitatea economiei românești. Închiderea fabricii Nokia, una dintre afacerile cele mai mari de pe piața locală, ieșirile diferiților retaileri internaționali, insolvența Mechel, problemele ArcelorMittal sau dispariția fabricilor care lucrau în lohn sunt doar câteva exemple. În fiecare dintre cazuri, însă, decizia este pe deplin justificată din punct de vedere economic, pe măsură ce au apărut alte destinații mai atractive. În aceste condiții, pare imposibil de crezut că economia se poate dezvolta sustenabil doar cu angajați care lucrează pentru multinaționale. Dar, pentru a avea antreprenori locali puternici, e nevoie de mult mai mult decât o asociație. E nevoie de oameni care să aibă anvergură, curaj și, mai ales, responsabilitate.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii