Cautare




, Editor Coordonator

Travel |
|

Virus în paradis

Epidemiile de pe vasele de croazieră nu sunt o noutate. Însă tragedia de la bordul navei Diamond Princess, unde peste 700 de persoane s-au infectat cu COVID-19 și zece au decedat, scoate la iveală ambiguitatea protocoalelor de intervenție în astfel de cazuri și dificultatea aplicării unor măsuri ferme într-o industrie în care clientul e stăpânul.
 aboneaza-te
DI_2019_0915_PN_Yokohama-28470_CvD_RGB

Fiul meu avea mai puțin de șapte ani când a dezvoltat o obsesie pentru Titanic, filmul regizat de James Cameron; l-a văzut pe DVD de nenumărate ori și apoi ori de câte ori, la fel de nenumărate, l-a difuzat ProTV-ul. Consecința bizară a acestei pasiuni a fost că, atunci când am vrut să mergem într-o croazieră, copilul (care între timp nu mai era tocmai copil) s-a opus cu vehemență. Zilele acestea, după ce vasul de croazieră Diamond Princess a fost ținut în carantină câteva săptămâni în portul japonez Yokohama din cauza infectării celor de la bord cu COVID-19, am început să mă întreb dacă nu cumva e ceva în neregulă în paradis.

Industria croazierelor generează anual venituri de peste 150 de miliarde de dolari. Propulsate de motoare colosale, adevărate capodopere ale tehnologiei moderne, cu dispozitive de navigație și de siguranță care i-ar face și pe cei mai panicarzi să doarmă fără vise, navele de croazieră sunt veritabile parcuri de relaxare plutitoare, la bordul cărora există apartamente luxoase, piscine, restaurante de fine dining, cinematografe, săli de spectacole și tot ce altceva a putut mintea omenească să conceapă în materie de distracție.

Operatorii de croaziere de lux se mândresc cu faptul că, la bordul navelor lor, numărul membrilor echipajului este aproape egal cu acela al pasagerilor, tendința fiind ca acest raport să fie de 1/1. Echipajele, că veni vorba, sunt printre cel mai instruite din industrie, pregătite să deservească pasagerii, dar și să îi asiste în caz de nevoie. Căpitanii sunt oameni cu mulți ani de experiență, iar personalul specializat face parte din elita domeniului printre altele pentru că, nu-i așa, pe vasele acestea se câștigă bani frumoși și, chiar dacă se muncește mult, ai ocazia să vezi lumea.

 aboneaza-te
Dr. Ross Klein

 

Până aici, totul e minunat. La fel a fost și pentru profesorul canadian Ross Klein care, mai bine de 20 de ani, și-a petrecut concediul în croaziere. Dl. Klein este profesor de studii sociale la Memorial University, din Newfoundland, Canada și, dintr-un împătimit al călătoriilor pe mare, a devenit unul dintre cei mai avizați și reputați critici ai domeniului. Profesorul a declarat pentru Business Insider că, după apariția infecției la bordul Diamond Princess, măsurile luate de căpitan „nu au fost suficient de ferme.” Cum nava a intrat în carantină cu toți pasagerii la bord, și cu cei infectați, și cu cei sănătoși, am fost tentat să-i dau dreptate d-lui Klein. Mi s-ar fi părut de bun-simț ca bolnavii să fi fost separați de cei sănătoși; separați, adică debarcați și asistați de personal medical, nu izolați în camerele lor și supravegheați de echipajul  navei; echipaj care lucrează într-o industrie în care „clientul nostru este stăpânul nostru” și este posibil să aibă rețineri în a le aplica măsuri stricte celor care le plătesc salariile și de a căror bunăvoință depind tips-urile lor.

Acum, dl Klein are tot dreptul să se îndoiască de fermitatea măsurilor luate de căpitan, dar și de autoritățile sanitare din Yokohama, care au impus carantina la bordul navei, nepermițând debarcarea pasagerilor infectați și tratarea lor într-un spital. Probabil căpitanul a vrut să-și trateze cu mănuși (la figurat) pasagerii, iar japonezii nu au vrut să riște să aducă în oraș purtătorii unui virus atât de contagios, ori au fost pur și simplu copleșiți de implicațiile logistice ale carantinării a 3700 de persoane.

Mai bine mai târziu…?
Exact în ziua în care Diamond Princess acosta în Yokohama, un grup de lucru afiliat Uniunii Europene dădea publicității un nou set de recomandări pentru combaterea epidemiilor izbucnite la bordul navelor de pasageri, una dintre prevederile explicite fiind că pasagerii infectați sunt debarcați și tratați la țărm. The New York Times citează experți care spun că aceste recomandări nu au puterea unei legi și că e posibil ca ele să fie primul protocol scris din domeniu, deși suntem în 2020 și aceste incidente sunt monitorizate cel puțin din 1994.

„Criza de pe Diamond Princess expune vulnerabilitățile din hățișul de acorduri internaționale, legi locale și politici corporatiste referitoare la sănătatea și siguranța unei industrii care transportă anual 30 de milioane de pasageri”, scrie cotidianul american, care  a investigat în detaliu ce s-a întâmplat la bordul Diamond Princess din momentul depistării pacientului zero.

Potrivit Wikipedia, un pasager de 80 de ani s-a îmbarcat pe 20 ianuarie și a călătorit de la Yokohama la Hong Kong unde, șase zile mai târziu, a aflat că este infectat cu COVID-19. La următorul voiaj, pe când vasul se afla în apele teritoriale japoneze, au fost depistați 10 pasageri infectați la bord. Pe 4 februarie Diamond Princess a intrat în carantină în portul Yokohama.

Autoritățile sanitare din Hong Kong îi informaseră pe cei de pe vas încă  de pe 1 februarie, printr-un e-mail, despre infectarea cu COVID-19 a unui fost pasager. Medicul navei însă a aflat abia a doua zi despre chestiune, de pe facebook, afirmă The New York Times. Deși un alt mesaj venit de la un epidemiolog din Honk Kong, pe 2 februarie, spunea explicit că este necesară dezinfecția imediată a navei, măsurile, și acelea luate cu întârziere, au fost minimale.

Lumea uită
Profesorul Klein a scris patru cărți despre dedesubturile industriei de croaziere și administrează un website care monitorizează incidentele (epidemii, accidente, poluare, hărțuire) petrecute la bordul pacheboturilor din 2002 încoace. Între anii 2011 și 2019, Princess Cruises, operatorul Diamond Princess și unul dintre numele mari ale industriei, a avut la bordul navelor sale un număr de 25 de epidemii, cele mai multe de norovirus, arată datele Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din SUA. Ceilalți operatori sunt tot cam pe acolo, probabil că nu există vas de croazieră imun la aceste infecții. Totuși oamenii continuă să meargă în croaziere, iar operatorii prosperă. „Lumea uită”, este explicația seacă a dlui Klein. Fiindcă vorbim despre Diamond Princess, putem spune chiar că lumea uită de la mână până la gură: nu mai departe de 2016, nava s-a confruntat cu o epidemie de gastroenterită la bord, care a afectat 156 de pasageri, potrivit autorității sanitare din New South Wales, Australia.

Voia Domnului
Pe de altă parte, lumea n-a uitat de tragedia Titanicului nici până astăzi. Dacă vă așteptați ca proprietarul navei, compania White Star Line, să fi dat faliment după un dezastru atât de răsunător, ei bine nu s-a întâmplat așa: White Star Line nu a fost îngenuncheată de scufundarea Titanicului și nici de pierderea altor trei transatlantice ale sale, Atlantic – 1873, Republic – 1909 și Britannic în 1916. Mai mult, linia maritimă nu a fost trasă la răspundere după dezastrul Titanicului: comisia de investigație din Senatul american a concluzionat că accidentul a fost „voia Domnului”. White Star Line și-a închis porțile în 1934, în urma marii crize economice dintre anii 1929-1933.

Eroare umană
Căpitanul Titanicului era probabil cel mai experimentat skipper de la vremea lui, voiajul inaugural al uriașului pachebot urmând să fie cel din urmă, înainte de pensionare, pentru bravul matelot. Aflat la cârma celui mai mare, mai luxos și mai puternic vas al vremii, căpitanul Edward Smith a ajuns probabil să-l considere – și să se considere – intangibil. Este posibil ca acesta să fi fost motivul pentru care a acceptat ca nava să iasă din portul Southampton fără suficiente bărci de salvare, să forțeze motoarele deși erau insuficient rodate și, în final, să ignore toate cele șase mesaje care îl avertizau de prezența  aisbergurilor pe traseu. Transformată în suficiență, experiența lui Smith i s-a întors împotrivă.
Cele mai multe dintre incidentele produse pe navele de croazieră se plasează pe orbita noțiunii de eroare umană, care poate însemna lipsă de experiență, frică sau frustrare. Căpitanul Diamond Princess n-a vrut să-și deranjeze pasagerii, japonezilor le-a fost frică să debarce pasagerii infectați. După scufundarea Titanicului, o singură barcă s-a întors să caute supraviețuitori; marinarii din celelalte s-au temut că bărcile se vor supraîncărca și se vor răsturna. Momentele de răscruce scot la iveală și eroi, și canalii, iar pandemia de COVID-19 este un astfel de moment.

Epilog
Până la această oră, virusul și-a făcut simțită prezența la bordul a 14 vase de croazieră deținute de companii din toată lumea. Pe 11 martie, Viking Cruises a anunțat că toate cele 79 de nave ale sale sunt consemnate în porturi până la sfârșitul lunii aprilie. Pe 12 martie, Princess Cruises a suspendat, pentru 60 de zile, activitatea la bordul celor 18 pacheboturi pe care le operează.

Din cei 2700 de pasageri de pe Diamond Princess, 720 s-au infectat și zece au decedat. O descoperire îngrijorătoare a epidemiologilor de la CDC (care spun că e nevoie de un studiu pentru a fi validată științific) a fost faptul că virusul a rezistat la bordul navei și la 17 zile după ce pasagerii au debarcat. Printre pasagerii Diamond Princess au fost și 13 români, șapte membri ai echipajului și șase pasageri, informează Mediafax și Radio Europa Liberă România. Cei șapte, dintre care doi infectați, au fost introduși în carantină în Japonia. Pasagerii români au fost repatriați pe 23 februarie și au stat în carantină în București până pe 6 martie când, după ce toate testele au arătat că sunt sănătoși, li s-a permis să plece acasă.

Post scriptum
În ceea ce ne privește, încă ne dorim să mergem într-o croazieră. După ce pandemia va trece, multe lucruri se vor fi așezat altfel, de la felul în care ne raportăm la igiena individuală până la modul în care călătorim. Vor apărea protocoale precise, proceduri riguroase, reguli mai ferme care vor fi aplicate cu strictețe. Va fi cam ca după 11 septembrie 2011. Din păcate, e nevoie de situații extreme, de victime nevinovate, de suferință; din când în când, masochista rasă umană trebuie să traverseze un calvar pentru a se reinventa. În paradisul croazierelor, e posibil ca democrația să fie ușor deranjată, dar ce nu te omoară te întărește.

Foto: Foto Princess Cruises

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii