Vila Mathilda a fost construită special, la cererea exclusivă a Mathildei Rădoi, între anii 1896 -1897, într-o vreme când foarte puține femei dețineau proprietăți.
Această vilă superbă a fost realizată după planurile arh. N. C. Michăescu (1863-1934) şi decorată de arh. A. Clavel (1875-1916) împreună cu pictorul Ştefan Luchian (1868-1916). Imobilul este reprezentativ pentru stilul eclectic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, păstrează elemente decorative originare sau restaurate în 1983.
Vă invităm să faceți un tur virtual al acestei proprietăți.
Dispunerea interioară a spațiilor noii case este în concordanță cu profesia liberală a proprietarului: acesta avea un birou la parter, cu acces direct de la intrare, salonul și sala de masă fiind retrase, spre curte. La subsol se aflau o sufragerie (de vară), bucătăria, spălătoria, cămara, camera de servitori, pivnițe de vin și de lemne, spațiu pentru flori. Suprafața parterului era de 233 m.p., iar cea a etajului parțial de doar 104 m.p. Aici au fost proiectate 3 dormitoare pentru copiii familiei Rădoi.
În legătură cu decorația casei se consemnează colaborarea dintre arhitectul Alexandru Clavel și pictorul Ștefan Luchian, buni prieteni. Ștefan Luchian era văr primar cu Mathilda, tatăl său, Dimitrie Luchian fiind fratele lui Gheorghe Luchian, tatăl ei. Legătura între cei doi veri a fost apropiată, păstrându-se cel puțin patru portrete ale Mathildei realizate de vărul ei.
Intrarea principala se remarcă prin geamurile de sticlă sculptate, un decor bogat în ipsos și tavane decorate.
Holul de recepție a fost decorat cu motive florale și naturale, purtând semnătura lui Ștefan Luchian deasupra uneia dintre uși, fiind gravat anul 1987.
În camera de zi a Matildei, Luchian își expune măiestria: a pictat pe tencuială pieptănată orizontal, rezultând un efect de tapiserie falsă care se transformă complet în lumină. Tavanul este, de asemenea, opera sa – pasteluri ușoare și transparențe de muze și îngeri. Vitraliile din sticlă din Polonia, lambriurile din stejar și o nișă care răspunde in mod simetric celei din holul alăturat completează camera într-un mod fericit.
Arhitectul Mihăescu este cel care a proiectat și realizat imobile de prestigiu din București.
În 1908 a proiectat Casa Școalelor și Casa Bisericii (azi sediul Ministerului Educației) din str. Gen. Henri Berthelot nr. 11. Între 1908–1911 a construit și Biserica Boteanu. Alte locuințe particulare din București sunt: casa Stoenescu pe Bulevardul Lascăr Catargiu dar si casa „Mița Biciclista”. A lucrat și ca restaurator de monumente religioase (Văratec, Agapia, Neamț, Hurezi și Căldărușani) și a avut și o carieră universitară, fiind profesor la Școala de Arhitectură, în perioada 1898-1934.
Suprafața desfășurată a proprietații este de 932,25mp, dispusă astfel: demisol: 238 mp, parter: 238, Etaj 1: 146 mp. Suprafața totală de teren este de 1242,15 mp
Pe o rază de circa 500 m distanță față de această superbă proprietate se află Universitatea București, Hotel Intercontinental, Teatrul Național, ambasade și instituții de prestigiu. În imediata apropiere sunt de asemenea o serie de atracții turistice si numai: Centrul istoric, cafenele, pub-uri si bistro-uri, festivaluri stradale, librării, licee si universitati.
