Cautare




, Contributor

500 miliardari |
|

Veronica Guşă de Drăgan

Veronica_Dragan_bis.jpg
Avere: 800- 900 milioane de euro Vârsta: 37 de ani Reşedinţă: Palma de Mallorca, Spania Domenii: Distribuţie GPL, energie, mass- media, cultură, tipografii, imobiliare

Una dintre cele mai bogate femei de afaceri de origine română nu vorbeşte cu presa şi nu este prezentă (fizic) în mediul de business autohton. Veronica Guşă de Drăgan, văduva lui Iosif Constantin Drăgan, a preluat frâiele afacerilor soţului cu mulţi ani înainte de moartea acestuia (august 2008). Este preşedintele executiv al grupului din anul 2001, fiind implicată direct în activitatea strategică şi operativă a grupului.

 

Deşi anul 2009 a fost un an în care criza financiară a afectat economia mondială, grupul ButanGas (specializat în distribuţie de gaz petrolier lichefiat), cu prezenţă în zece ţări (nouă europene şi una din Asia), a obţinut un rezultat financiar în zona de profit, la o cifră de afaceri cumulată de aproximativ un miliard de euro. Afacerile ButanGas România au însemnat 61,4 milioane de euro cifră de afaceri în 2009, un profit de 0,25 milioane de euro şi un număr de 400 de angajaţi.

 

Veronica Guşă de Drăgan locuieşte la Palma de Mallorca (Spania), dar sediul principal al afacerilor sale este la Milano (Italia). Mamă a trei băieţi, Veronica Guşă de Drăgan se împarte între familie, afaceri şi activităţi culturale şi sociale. În anul 2009, grupul ButanGas a achiziţionat diverse companii în  Europa şi a acoperit programul de investiţii pe care şi l-a propus. În România s-a realizat o treime din totalul investiţiilor la nivel de grup. Investiţiile s-au concentrat pe achiziţii de reţele comerciale pentru distribuţia de GPL de la competitori de calibru regional (DumaGas – Craiova, Avis – Botoşani şi Dolchimex – Craiova) şi dezvoltarea capacităţilor de stocaj  GPL, prin construcţia unei noi staţii de îmbuteliere în localitatea Conteşti, judeţul Dâmboviţa. Aceasta din urmă este o investiţie de aproximativ 14 milioane de euro, estimată a se finaliza la sfârşitul anului 2010, care urmează să fie cea mai modernă staţie de îmbuteliere din România la ora actuală.

 

În România, ButanGas este lider în sectorul petit vrac (mici rezervoare), deţinând 34% din piaţă. În momentul de faţă, cu  peste 200 de puncte de vânzare la nivel naţional, ButanGas este al doilea operator în domeniul de autogaz. Tot pe locul doi se află şi în distribuţia de butelii. ButanGas România, prin societatea Marigaz SRL, deţine singurul terminal maritim de GPL din România, la Năvodari.

 

Conform strategiilor trasate de soţul său, energia regenerabilă rămâne un domeniu de viitor,  pe care Veronica Guşă de Drăgan nu-l omite din investiţiile sale.

Tot în România, grupul ButanGas a investit 44 milioane de euro în realizarea unui parc eolian de 25 MW în zona Dobrogea, care va fi finalizat anul acesta. În Italia este în curs o investiţie de trei milioane de euro într-un parc fotovoltaic de 1,5 MW. De asemenea, societatea ia în calcul şi alte proiecte de energie regenerabilă în care va investi.

 

La nivel european, cele mai importante investiţii în GPL ale anului 2009 au fost: achiziţionarea a 33% din terminalul feroviar Areagas din Domegliara, Verona, Italia; achiziţia de 20% din IPEM – cel mai mare terminal maritim şi feroviar de GPL din Italia, situat la Brindisi; achiziţia societăţii Eurogas, care are în proprietate un terminal maritim şi o reţea de distribuţie de GPL în Alexandropolis, Grecia. Ulterior, grupul ButanGas a achiziţionat compania Petrolcarbo GPL din Lecco, Italia, proprietara unei staţii de stocaj şi îmbuteliere, precum şi a unei reţele de distribuţie, iar în Polonia a achiziţionat  depozitul de stocaj de GPL de la Redaki. Pe lângă afacerile cu gaz petrolifer lichefiat, grupul mai desfăşoară în România şi alte activităţi: tipografică (deţin una dintre cele mai mari tipografii de ziar din România), mass-media, televiziune TENTV, radio NovaFm, învăţământ universitar – Universitatea Europeană Drăgan Lugoj şi Drăgan University – Golden Age Milano, clinica „Veroniki Life“ Bucureşti, galeria de artă „Veroniki Art“ Bucureşti. Iniţiativa profesorului Iosif Constantin Drăgan şi a doamnei Veronica Guşă de Drăgan a fost imortalizarea ultimului rege dac, Decebal, într-o stâncă pe malul Dunării, o statuie realizată după modelul celei  din stânca Muntelui Rushmore, din Statele Unite, înaltă de  67 metri  şi cu o lăţime de 31 metri, fiind cea mai înaltă statuie din Europa.

 

Lucrarea, care a costat peste un milion de dolari şi a fost realizată în decursul a zece ani (1994-2004), este comparabilă cu alte monumente celebre: monumentul lui Hristos din Rio de Janeiro sau Statuia Libertăţii.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii