Cautare




, Contributor

Imobiliare |
|

Unora (încă) le place portocaliul. La fațade.

vopsea_portocalie_muncitori_sxc.hu_.jpg
Autoritățile locale din București anunță lansarea în dezbaterea publică a unui set de măsuri în privința fațadelor clădirilor vechi.  Producătorii de materiale de construcții nu pierd vremea și anunță deja soluții constructive și estetice.

Autoritățile publice din București au lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre care prevede o serie de proceduri în vederea îmbunătățirii aspectului fațadelor clădirilor, mai ales a celor situate pe arterele principale. Propunerea Primăriei prevede și posibilitatea de a se impune un cod de culori.

“Este interesant de remarcat că paleta coloristică pentru care se optează când vine vorba despre proiecte de amenajare interioară este una foarte limitată. Acest lucru se schimbă radical când vine vorba de fațadele clădirilor”, remarcă Gabriel Constantin, manager B2B în cadrul companiei Duraziv. „La nivel european comportamentul de consum este inversul celui din România, respectiv apetitul pentru culoare se manifestă la interior, așa cum este și normal în vreme ce fațadele sunt mai neutre. Dacă în privința caselor particulare decizia aparține proprietarilor, în ceea ce privește blocurile reabilitate termic alegerea culorilor revine fie autorităților, fie administratorilor de bloc, fără ca acest fapt să fie reglementat conform unei strategii de urbanism.”

Află pentru câte blocuri a furnizat Duraziv tencuială decorativă în 2012

Conform datelor Duraziv, în București tencuielile de fațadă în culoare albă reprezinta cea mai mare pondere a vânzărilor, însa ulterior acestea sunt combinate cu diverse alte culori tari. Astfel, românii aleg, în general, dintr-o paletă de circa 12 culori atunci când este vorba despre fațadele clădirilor, cea mai vândută culoare de tencuială din România fiind portocaliu.

Primul aspect care trebuie urmărit atunci când se ia o decizie privind nuanța fațadei este contextualizarea, integrarea în peisajul oferit de vecinătățile existente.  În cazul restaurarilor sau renovărilor de clădiri istorice cu valoare arhitecturală, este important să se  țină cont de starea inițială, culorile tari fiind neindicate și total neconforme cu caracterul clădirii.

Pentru că a venit vorba despre clădiri istorice, trebuie spus că o variantă de relizare a termoizolăriii, care de obicei vine ”la pachet” cu renovarea fațadei, este reprezentată de soluțiile de interior. Astfel, fațadele cu valoare arhitecturală sunt ferite de modificările implicite atunci când termoizolarea este făcută la exterior.

„Majoritatea intervențiilor la nivel de fațadă presupun și lucrări de reabilitare termică, aceasta și pentru că până în 2020, conform noilor directive ale UE la care și România trebuie să se alinieze, consumul de energie al imobilelor trebuie redus aproape de zero. Din păcate, deseori se recurge la soluții care afectează arhitectura și chiar sănătatea clădirii, în ciuda semnalelor de alarmă repetate ale arhitecților”, explică Marius Dragne.

Vezi cu ce produs pentru termoizolații a intrat Xella pe piață anul acesta

Astfel, pe piața locală și internațională există alternative ecologice și eficiente de termoizolare interioară, menite să protejeze arhitectura fațadelor și să asigure confortul termic sustenabil.

“Renovarea și reabilitarea unei clădiri nu se rezumă la o  refacere de fațadă, este nevoie de intervenții responsabile, uneori și la nivel de structură. În ceea ce privește fațadele, Bucureștiul are o semnificativă moștenire de arhitectură de sorginte franceză, extrem de valoroasă din punct de vedere imobiliar și turistic. De aceea este important să se reglementeze modul în care se realizează aceste intervenții, fie prin acte legislative, fie prin politici de urbanism inpirate de alte capitale Europene”, explică Marius Dragne.

ROMEPS: “Atenție la numele înșelătoare de pe pachetele de polistiren”

Spre exemplu, în Paris, unde politica de urbanism impune proprietarilor de clădiri din centrul orasului să restaureze fațadele la un anumit nivel de calitate și respectând întocmai arhitectura inițială, cei care nu dispun de bugetele necesare au la dispozițiemai multe soluții. Fie primăria plătește restaurarea, iar proprietarul achită în rate contravaloarea investiției, fie primăria plătește lucrările, dar devine proprietar al clădirii în cuantumul sumei investite, raportat la valoarea impozitului.

Mai există și o a treia variantă, în care primăria achiziționează clădirea, iar cu banii obținuți proprietarul se mută în altă clădire, în care își permite să locuiască și pe care o poate întreține.

Proiectul local se află în dezbatere publică până pe data de 24 mai, când urmează a fi luată o decizie finală în privința politicilor de intervenții asupra fațadelor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii