„Execuția bugetară din 2015, când actualul ministru de finanţe, Eugen Teodorovici, se afla la primul mandat, a fost cea mai restrictivă de la criză încoace. Ca urmare, domnul Teodorovici ar putea să impună o disciplină fiscală mai strictă decât predecesorii săi. Astfel, majorările discreţionare ale salariilor din administraţia publică ar putea fi acoperite prin creşterea taxelor locale, anul acesta. Pe deasupra, din ce în ce mai mulţi lideri PSD îşi exprimă susţinerea pentru eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor şi înlocuirea acesteia cu un sistem de taxare progresiv, cu cote mai mari pentru cei cu venituri peste medie. În anii următori, impozitul pe profit ar putea fi majorat, de asemenea, pentru a compensa scăderea veniturilor după reducerea repetată a TVA şi pentru a finanţa cheltuielile mai mari cu asistenţa socială”, subliniază economiștii UniCredit Bank.
Nivelul deficitului bugetar este unul dintre cele două conflicte pe care România le-ar putea avea cu instituțiile europene, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, se mai arată în raportul UniCredit Bank. Mai exact, acesta este legat de politica fiscală laxă şi de riscul ca deficitele bugetare să depăşească 3% din PIB în 2018-19.
„Coaliţia de guvernare încearcă să îşi mulţumească votanţii, în mijlocul tensiunilor politice, prin majorări succesive ale salariilor şi pensiilor. Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susţinute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajaților de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creşterea salariului net, anulând în parte creşterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018”, explică economiștii UniCredit Bank.
De asemenea, datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuţii de la angajaţi la angajatori.
„Această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018-19, deoarece majorările cheltuielilor de asistenţă socială au fost însoţite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%. Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile compensatorii recomandate de Comisia Euorpeană în decembrie. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta”, susțin economiștii UniCredit Bank.
Cel de-al doilea conflict potenţial cu instituţiile europene, care este conectat cu primul și care ar putea domina al doilea trimestru al acestui an, este unul de natură judiciară.
„Conflictul dintre ramurile executivă şi cea legislativă a guvernului, pe de o parte, şi cea judiciară, pe cealaltă parte, s-ar putea intensifica. Coaliţia de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiţiei care au atras critici. Atât timp cât Președintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puținele soluții ale majorităţii aflate la guvernare ar fi suspendarea președintelui”, explică economiștii UniCredit.
Articolul 95 al Constituţiei României permite suspendarea preşedintelui pentru încălcarea Constituţiei. Dacă majoritatea membrilor Parlamentului votează în favoarea suspendării, trebuie organizat un referendum pe această temă în decurs de o lună.
„O astfel de iniţiativă este probabil că ar eşua, deoarece domnul Iohannis are susţinerea oficialilor europeni şi americani, în timp ce majoritatea votanţilor l-ar putea sprijini într-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2017 (unele reclamate de domnul Iohannis la Curtea Constituţională) au erodat popularitatea guvernului pe plan intern şi au lăsat PSD fără suportul grupului socialist în Parlamentul European. Acest fapt măreşte riscul invocării Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European), în cazul în care coaliţia de guvernare condusă de PSD va implementa modificările nepopulare ale legilor justiţiei”, precizează economiștii UniCredit Bank.
Creştere economică de 4,4% în 2018 şi de 3,6% în 2019
Politica fiscală restrictivă ar putea conduce la încetinirea creşterii economice la 4,4% în 2018 şi la 3,6% în 2019, estimază reprezentanții UniCredit Bank.
„Consumul privat ar putea înregistra cea mai abruptă temperare pe fondul încetinirii creşterilor salariale, inflaţiei ridicate şi creşterii dobânzilor, toţi cei trei factori afectând creditele nou acordate. În plus, este foarte probabil ca trei din patru tipuri de investiţii să influenţeze negativ valoarea adăugată brută: investiţiile publice şi lucrările de infrastructură (care reprezintă două treimi din producţia din contrucţii), fondurile europene (a căror cofinanţare este limitată de cheltuielile cu asistenţa socială) şi investiţiile productive (din cauza sistemului de taxare imprevizibil, a costurilor de finanţare mai mari, a încetinirii probabile a consumului intern şi a pierderii competitivităţii externe din cauza creşterii mai rapide a salariilor decât a productivităţii)”, mai scriu economiștii UniCredit Bank.
În contrast, activitatea din sectorul construcţiilor private va continua să crească rapid, pe fondul cererii puternice pentru clădiri comerciale, logistice şi industriale.
„Cererea pentru proprietăţi rezidenţiale s-ar putea tempera dacă salariile cresc mai încet și dobânzile continuă să crească. Mai mult, garanţiile guvernamentale acordate în cadrul programului «Prima Casă» (care au asigurat finanţarea pentru 40-50% din creditele pentru locuinţe nou acordate în 2017) au fost reduse cu 20% în 2018 comparativ cu anul anterior”, apreciază economiștii UniCredit Bank.
Producţia industrială şi exporturile ar putea beneficia în continuare de cererea puternică din zona euro, în 2018-19, însă creşterea acestora ar putea fi anulată de cea a importurilor, conducând la o majorare a deficitului comercial cu bunuri.
„Este probabil ca repatrierea profiturilor să se înteţească din cauza incertitudinii fiscale, mărind deficitul contului curent. Acesta nu va mai fi acoperit de intrările de investiţii străine directe şi de fonduri UE”, mai prognozează reprezentanții UniCredit Bank.
Rata dobânzii de politică 3%, dar nu în vară, ci până la finele acestui an sau din 2019
Ei mai anticipează o creştere a inflaţiei până în preajma nivelului de 5%, în trimestrul al doilea 2018, urmată de o scădere spre 3,5%, în trimestrul al patrulea 2018.
„În 2019, inflația ar putea rămâne aproape de limita superioară a intervalului ţintit de 1,5-3,5%. Anticipăm că inflaţia de bază se va situa deasupra nivelului de 3,5% în 2019”, adaugă economiștii UniCredit.
Ei se bazează pe faptul că Banca Națională a României a admis riscurile inflaţioniste în „Raportul asupra inflaţiei” publicat în luna februarie 2018, dar, la şedinţa de politică monetară din data de 4 aprilie, a decis să nu continue ciclul majorărilor dobânzii de politică monetară pentru a da mai mult timp pieţei să încorporeze efectul majorărilor operate în ianuarie şi februarie, dar şi pentru a primi confirmarea prognozei de inflaţie.
„Astfel, deşi considerăm în continuare că sunt necesare încă trei majorări ale dobânzii de politică monetară până la nivelul de 3%, mesajele recente implică riscuri pentru prognoza noastra de 3 majorări până la finalul acestui an, implementarea acestora depinzând de cifrele/așteptările viitoare de inflaţie şi putând să aibă loc mai târziu, în trimestrul al patrulea 2018 sau 2019. Banca centrală este îngrijorată că majorarea costurilor de finanţare ar putea mări rata creditelor neperformante, în special pentru cei care au contractat credite pentru locuinţe”, estimează reprezentanții UniCredit.
Anterior, ei estimau că BNR va continua să majoreze rata dobânzii de politică monetară cu câte 0,25 puncte procentuale în trei ședințe, urmând ca în iulie 2018 să ajungă la 3%.
Din acelaşi motiv, BNR nu va extrage surplusul de lichiditate din piaţa interbancară.
„Anticipăm o persistenţă a lichidităţii excedentare de-a lungul anului, în special dacă investitorii străini vor începe să cumpere din nou titluri de stat româneşti, în cazul în care inflaţia va încetini în a doua jumătate a anului 2018. Leul rămâne supraevaluat, iar BNR preferă o depreciere graduală. Riscurile politice, repatrierea profiturilor de către multinaţionale şi evaluarea politicii fiscale a României de căre Comisia Europeană din luna mai reprezintă cele mai mari riscuri pentru leu în trimestrul al doilea 2018”, precizează economiștii UniCredit.
