Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

UniCredit Bank estimează că BNR-ul va majora accelerat rata dobânzii de politică monetară, până la 3%, în iulie

Confruntată cu un risc de creștere majoră a ratei anuale a inflației, Banca Națională a României va fi nevoită să majoreze rapid rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 de puncte procentuale, ajungând până la 3%, în iulie, estimează analiștii UniCredit Bank.
shutterstock_778384153rata-dobanzii-bani-evolutie-credit-credite-dobanda-dobanzi

Aceștia susțin că, în următoarea ședință, cea de miercuri 4 aprilie, BNR-ul va majora cu încă 0,25 de puncte procentuale dobânda de politică monetară, până la 2,5%, pentru a domoli rata inflației care a ajuns la 4,7%, în februarie.

Ar fi pentru a treia oară consecutiv, în acest an, după ianuarie și februarie, când BNR ar lua această decizie, pornind de la 1,75%, în decembrie, nivel care fusese stabilit în mai 2015.

„Ne așteptăm ca a treia creștere cu 0,25 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară să fie făcută în această săptămână, urmată de o alta la 7 mai și la 4 iulie”, se scrie într-un raport al UniCredit Bank.

În acest condiții, dobânda de politică monetară poate ajunge la 3%, în vară.

„Excesul de lichiditate este de așteptat să persiste pe piața interbancară, menținând indicii ROBOR pentru perioadele mai mici de 6 luni sub dobânda de politică monetară. Estimăm deficitul de cont curent să urce până la peste 4% din PIB, în 2018, punând presiune în continuare, pe deprecierea leului, ceea ce va trimite perechea leu-euro la peste actuala limită de tranzacționare, de 4,6 – 4,7 lei”, au subliniat analiștii UniCredit Bank.

Când au făcut aceste estimări, ei au ținut cont de principalele aspecte atinse de Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în discursul ținut în fața Comisiei Economice a Senatului, în data de 29 martie.

Cele mai multe puncte prezentate de Guvernator au fost în linie cu perspectivele noastre, că ambiția de a impune o fiscalitate redusă va determina o majorare a deficitelor, cel bugetar și cel de cont curent, din cauza creșterii importurilor, exercitând o presiune în sus asupra prețurilor și o presiune pe deprecierea leului. În fața acestor dezechilibre generate domestic și în ciuda mediului extern favorabil, banca centrală a fost nevoită să se abată de la trendul regional și să înceapă să crească rata dobânzii de politică monetară”, explică analiștii UniCredit Bank.

Principalele puncte din discursul Guvernatorului au fost: creșterea accelerată a inflației, de la 3,3% în decembrie 2017 până la 4,7% în februarie 2018, din cauza șocului pe partea ofertei (precum creșterea accelerată a prețurilor la electricitate, gaz natural și căldură, prețurilor mai mari la combustibil, din cauza creșterii prețului petrolului și reintroducerii accizei pentru combustibil, creșterii temporare a prețurilor pentru legume, fructe și ouă, din cauza ofertei scăzute temporar și creșterii accentuate la tutun) și a efectelor statistice  generate de efectul benefic al reducerii TVA și a anulării unor taxe nefiscale, care au fost eliminate din baza de calcul.

Pe lângă și în vârful acestor factori temporari, sunt alți factori permanenți ai accelerării inflației, precum: construirea unei creșteri progresive a presiunilor inflaționiste din partea cererii, majorarea costurilor cu forța de muncă și majorarea așteptărilor inflaționiste. Aceste surse recente de presiune necesită o reacție promptă din partea politicii monetare, astfel încât să împiedice stabilizarea inflației la sau peste aceste niveluri ridicate, un scenariu pentru care ar fi nevoie o creștere mult mai agresivă a ratei dobânzii de politică monetară în viitor cu efecte economice mult mai nocive.

Apoi, Guvernatorul a mai spus că rata anuală a inflației este de 4,7%, peste limita maximă țintă de BNR, de 2,5% plus/minus 1%, cu riscuri de stabilizare la aceste niveluri ridicate, iar deficitul de cont curent, de 3,4% din PIB, în 2017, rămâne pe creștere și exercită presiuni de depreciere. Isărescu a subliniat și legătura dintre contul curent și deficitele fiscale, cu cel din urmă la 2,8% din PIB, în 2017, în România, 1,3% în Polonia, 2% în Ungaria și surplus de 1% în Cehia.

Oficialul Băncii Centrale a evidențial că tendințele regionale sunt semnificativ diferite: ratele anuale ale inflației sunt în interiorul sau sub limitele țintite – la 1,8% în Cehia (versus țința de 2%, plus/minus 1 punct procentual), 1,4% în Polonia (v. 2,5%, plus/minus 1 punct procentual) și 1,9% în Ungaria (vs. 3%, plus/minus 1 punct procentual); monedele regionale se confruntă cu o apreciere, ca urmare a surplusului de cont curent, de 1,3% din PIB în Cehia, 3,6% în Ungaria și 0,1% în Polonia. În consecință, anul trecut, coroana cehă a câștigat 5,8% în fața euro, zlotul polonez 5,6% și forintul unguresc a rămas stabil, în timp ce leul s-a depreciat cu 2,6%.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii