Aceste școli dispun de un buget foarte redus în comparație cu nevoile lor, bugete care sunt în medie cu 70-75% mai reduse în comparație cu proiecția bugetară iar plățile efective nu acoperă, din lipsa fondurilor nici jumătate din cheltuielile proiectate, arată studiul realizat de UNICEF România.
Cercetarea a fost realizată în perioada mai – octombrie 2013 în cadrul a 77 de școli parte a campaniei UNICEF ,,Hai la Școală!”. În total în aceste școli din toate zonele geografice ale țării (31 de județe) învaţă peste 30 000 de copii.
,,E nevoie de corecții. Formula actuală nu reușeste să aducă în totalitate acel plus de echitate și atunci e nevoie să fie adăugați niște coeficienți suplimentari și care să se uit în special la elevii care sunt supuși anumitor riscuri. Pe de altă parte, pe lângă acești coefienți de corecție e nevoie de o finanțare suplimentară care să fie adresată școlilor care sunt situate în zone dezavantajate socio-economic tocmai pentru a spori echitatea sistemului de educație”, sunt câteva dintre recomandările făcute de Luminița Costache, Specialist Educație – UNICEF România, care ar putea duce la rezolvarea porblemei.
Cel mai ridicat grad de risc privind sub-finanțarea îl au școlile care în ultimii ani și-au pierdut statutul de școală independentă, având un efectiv total de elevi sub cel minim necesar pentru a își păstra personalitatea juridică, se arată în raportul cercetării realizate de de UNICEF.
Jumătate dintre școlile investigate (47%) indică faptul că veniturile de care dispun sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile. 60% dintre directorii chestionați consideră că nivelul general actual al veniturilor asigurat prin formula de finanțare pe baza de cost standard per preșcolar/elev este insuficient.
Pe categorii principale de buget, dificultățile școlilor țin de aproape toate categoriile principale de cheltuieli: de personal, cu formarea continuă a cadrelor didactice din școală: bunuri și serviciile; curățenia și reparațiile; programe naționale pentru categorii specifice de elevi (rechizite, EURO 200, bani de liceu etc); consumabile și materialele didactice de bază.
Astfel, realizatorii studiului mai recomandă, în lipsa unei formule de finanțare care reușește în mod adecvat să ofere resurse suplimentare unităților școlare din mediile dezavantajate, alegerea unui mecanism de finanțare prin formulă pentru acoperirea nevoilor de bază trebuie completată în mod necesar cu un buget special destinat asistării acestor școli. Finanțarea poate să fie realizată sub forma unor programe multi-anuale care să permită corelarea resurselor suplimentare alocate cu o serie de indicatori de performanță.
Totodată, promovarea unui mecanism de finanțare care stimulează calitatea și care ,,premiază” în mod direct acele școli care dovedesc în mod măsurabil că înregistrează un progres în educația elevilor cu oportunități reduse, în risc major de abandon, mai susțin reprezentanții UNICEF.
