FacebookTwitterLinkedIn

ALINA-CRISTIANA CÎRJĂ, Director la Școala Româno-Finlandeză, ne ajută să înțelegem care este filosofia acestui tip de abordare educațională și, mai ales, mecanismul său de funcționare

Principii de învățare

Sistemul finlandez „împrumută“ o serie de metode din filosofia Montessori, Waldorf, Step by Step, propunându-și să aducă viața reală în clasă prin experimente, încercări, învățare în natură. Prin urmare, e ceva obișnuit pentru elevii finlandezi să-și desfășoare orele de biologie în pădure, de exemplu, sau să aibă diverși invitați care să le vorbească despre locul lor de muncă. Succesul sistemului este creat pe principiul „less is more“. Se aplică în tot: de la evaluare, până la teme. Cu toate acestea, în cadrul testărilor PISA, care traduc conținuturile abstracte în exemple practice de a verifica cunoașterea profundă, rezultatele finlandezilor sunt în continuare în topul țărilor OECD.

Relația profesor-elev

În cadrul sistemului de învățământ finlandez, copiii spun profesorului pe nume, sunt apropiați, sunt invitați să stabilească o relație de prietenie, creștere, mentorare. Profesorii se preocupă de dezvoltarea emoțională a copiilor în egală măsură precum de cea academică. Copiii sunt relaxați și dezinvolți la ore, sunt încurajați să-și exprime opiniile și talentele, se simt văzuți și ascultați.

Iar dacă vă întrebați cărui tip de personalitate i se potrivește, mai degrabă, acest sistem, răspunsul este simplu: oricărui copil care este în dezvoltare. Pentru că, așa cum susține și Alina Cîrja, frumusețea relației stabilite cu copiii presupune să te poți adapta, ca adult, oricărui tip de personalitate și să ajuți fiecare, dar absolut fiecare copil să crească în modul în care îl duce potențialul.

Vulnerabilități, puncte slabe și „nevralgii“ ale sistemului

Sistemului finlandez i se reproșează, adesea, că nu încurajează olimpicii și că insistă mult pe nivelul mediu. În apărarea acestuia, Alina Cîrja subliniază că sistemul finlandez ia elevii de acolo de unde sunt și îi crește până la maximul la care aceștia pot ajunge, implicit performanță. Există în școli echipe de specialiști care se unesc pentru a descoperi și încuraja talentul fiecărui elev în parte. Altfel spus, sistemul este construit în așa fel încât să se potrivească tuturor copiilor, nu doar celor care reprezintă excepția.

Sistemul finlandez în România

Vestea bună este că există acest tip de abordare și în țara noastră. Începând de la vârsta de 2 ani, copiii se pot bucura de instruire într-un cadru educațional cu inspirație și metodologie finlandeză, respectând – în egală măsură – programa națională. Școala și grădinița Româno-Finlandeză a fost deschisă în 2010, iar la ora actuală s-a ajuns la clasa a X-a, plus două clase de pedagogic, în care se formează viitori profesori. „Lucrăm la adaptarea curriculară, pentru a-i ajuta pe copiii noștri să poată petrece mai mult timp în contexte favorizante creșterii lor, exercițiului practic și descoperirii pasiunilor. Mai avem de lucru. Mult!”, subliniază Alina-Cristiana Cîrjă, Director la Școala Româno-Finlandeză.