Realizat de către aceeași entitate care clasifică și restaurantele, topul inaugural World’s Best Hotel 2023 include o mie de hoteluri din întreaga lume. Hotel Cipriani, A Belmond Hotel, din Veneția, Italia, conduce în acest an în topul LA LISTE.

Întruchiparea conceptului „dolce vita” specific italian, Hotelul Cipriani este faimos nu doar pe plan local. Povestea sa începe în 1956, când Giuseppe Cipriani a decis să construiască un hotel aproape de Piața San Marco, dar departe de agitaţia orașului.

La doar doi ani după inaugurarea hotelului de pe Insula Giudecca, americanii înstăriți, nobili francezi, aristocrați englezi, regalitatea europeană, actori și artiști de pe tot globul i-au călcat pragul, atrași de atmosfera relaxantă și camerele luxos amenajate, precum și de priveliștile vaste, care se întind de la Palatul Dogilor până la biserica Sf. Giorgio şi insulele de dincolo.

Cu 94 de camere, din care 56 de suite de lux, hotelul asimilat în rețeaua Belmond impresionează și astăzi prin eleganță, bun gust, dar și prin dotările și serviciile oferite. Antichitățile rafinate şi artefactele locale atent conservate dau locului un aer pur venețian, în timp ce restaurantul cu stele Michelin, personalul bine pregătit, spa-ul Casanova şi singura piscină de dimensiuni olimpice din oraș satisfac cele mai exigente gusturi, dacă e să ne luăm după topul La Liste.

„Meta clasificarea La Liste reunește peste 300 de ghiduri de călătorie, clasamente, media și recenzii ale clienților pentru a clasa Top 1.000 de Cele mai bune hoteluri din lume”, explică Jörg Zipprick, co-fondatorul LA LISTE. „Peste 5.000 de hoteluri din 200 de țări sunt prezentate în aplicația noastră mobilă gratuită, alăturându-se celor peste 35.000 de restaurante și patiserii,” a mai declarat acesta.

Philippe Faure, CEO și fondator La Liste adaugă: „Topul anual Top 1.000 ale celor mai bune restaurante din lume, publicat din 2015, este indispensabil iubitorilor de mâncare. Acest nou produs – La Liste World’s Best Hotels – a evoluat din experiența noastră profesională în gastronomie globală și călătorii.”

Hotelul Cipriani a obținut un punctaj de 99,75 din partea comitetului La Liste, fiind îndeaproape urmat și de alte hoteluri din Italia, precum Il San Pietro di Positano, Hotel Il Pellicano din Porto Ercole, Mandarin Oriental Milano sau Caruso, un alt hotel din lanțul Belmond, situat pe Coasta Amalfi, la Ravello.

Totuși, Statele Unite ale Americii domină Top 1.000, cu o majoritate de hoteluri, două dintre ele clasându-se pe podium, după marele câștigător din Italia: Peninsula Chicago este la egalitate cu un alt hotel, pe locul al doilea, iar L’Ermitage Beverly Hills se situează pe locul al treilea. Tot din clasamentul La Liste reiese faptul că destinațiile cele mai populare în SUA sunt Waldorf Astoria Los Cabos, iar Hotel Pedregal din Mexic împarte locul doi cu Cheval Blanc din St-Barth, Caraibe.

Locurile trei, patru și cinci au fost adjudecate de Asia și Oceanul Indian cu The Peninsula Shanghai (care împarte poziția cu Hotelul Savoy din Marea Britanie), Soneva Fushi și Jani din Maldive la egalitate pe poziția patru și hotelul recent renovat Raffles din Singapore (la egalitate cu The Goring din Marea Britanie).

Nici fermecătorul oraș al luminilor nu s-a lăsat mai prejos, hotelul La Réserve, Le Meurice din Paris aflându-se la egalitate cu locul 3 mondial, urmate de Le Bristol și Hotel du Cap-Eden-Roc pe Riviera Franceză (la egalitate cu numărul 4), Cheval Blanc Paris și Plaza Athénée (la egalitate cu nr. 5), arată comunicatul La Liste.

De asemenea, La Liste a acordat și o serie de distincții speciale în acest an: premiul New Hotel Player a revenit grupului Habitas, Amankora din Bhutan primește premiul pentru inovație, iar Atlantis the Royal din Dubai deschide lista celor 6 câștigători din categoria Noi Deschideri, alături de La Palma Oetker Collection din Capri sau noul Naviva Four Seasons din Mexic. Toți cei 28 de câștigători de pe toate continentele, inclusiv Antarctica, întregesc harta globală a hotelurilor La Liste prin descoperirea unor „comori” ospitaliere ascunse, genul de destinație cu mare căutare în ultima perioadă.

FOTO: Hotel Cipriani, A Belmond Hotel

The post Cel mai bun hotel din lume, conform „LA LISTE”, se află la Veneția appeared first on Forbes Romania.

Renumit pentru tehnicile sale de fermentare, noul restaurant al chefului René Redzepi a fost numit cel mai bun restaurant din lume, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Anvers (Belgia), informează The Guardian.

„Norma este probabil cel mai influent restaurant al generației sale, stabilind noi standarde în ceea ce privește cercetarea, aprovizionarea cu ingrediente, dezvoltarea preparatelor și prezentarea”, a punctat William Drew, directorul World’s 50 Best Restaurants.

Un meniu la Noma costă 2.800 de coroane daneze, adică în jur de 350 de euro, iar vinurile însoțitoare – 1.800 de coroane.

Norma este urmat în clasamentul celor mai bune 10  restaurante din lume de un alt restaurant din Danemarca, Geranium, poziția a treia fiind ocupată de Asador Etxebarri din Spania.

Lista anuală a celor mai bune restaurante este votată de peste 1.000 de gastronomi, scriitori și critici culinari, chefi și experți culinari internaționali.

Iar, pentru 2021, aceasta arată astfel:

TOP cele mai bune 10 de restaurante din lume

1. Noma (Copenhaga, Danemarca)
2. Geranium (Copenhaga, Danemarca)
3. Asador Etxebarri (Axpe, Spania)
4. Central (Lima, Peru) – Cel mai bun restaurant din America de Sud
5. Disfrutar (Barcelona, ​​Spania)
6. Frantzén (Stockholm, Suedia)
7. Maido (Lima, Peru)
8. Odette (Singapore) – Cel mai bun restaurant din Asia
9. Pujol (Mexico City, Mexic) – Cel mai bun restaurant din America de Nord
10. The Chairman (Hong Kong)

În 2020, din cauza pandemiei, aceste premii nu s-au acordat.

The post Topul celor mai bune 10 restaurante din lume appeared first on Forbes Romania.

“Faptul că în primele şapte luni ale anului curent Kazahstanul se află pe locul 5 în topul statelor din afara UE furnizoare de mărfuri în România se datorează exclusiv importurilor mari de ţiţei din această ţară în vederea prelucrării în rafinăriile cu acţionariat kazah, plasând-o pe locul 4 în topul ţărilor extra UE, cu care ţara noastră înregistrează deficite ale balanţei comerciale. Se impune ca partea kazahă să stimuleze importurile din România pentru a asigura o tendinţă de echilibrare a schimburilor comerciale bilaterale”, a punctat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Costică Mustaţă.

Potrivit acestuia, în primele şapte luni din 2020 (date disponibile), volumul schimburilor comerciale bilaterale, comparativ cu perioada similară din 2019 s-a redus cu 34,2%, înregistrând 729 milioane dolari, exclusiv pe seama reducerii importului cu 35,9% (688 milioane dolari), în timp ce exportul, chiar în condiţiile pandemiei de Covid – 19 a înregistrat o majorare cu 18%, atingând 41 milioane dolari.

Astfel, Kazahstanul se află pe locul 39 între pieţele necomunitare de destinaţie a exporturilor româneşti, pe locul cinci în topul statelor din afara UE furnizoare de mărfuri în România şi pe locul patru în topul ţărilor extra UE, cu care ţara noastră înregistrează deficit al balanţei comerciale (- 647 milioane dolari).

The post Kazahstanul, în clasamentul statelor furnizoare de mărfuri în România appeared first on Forbes Romania.

Conform statisticilor Eurostat, cea mai are creştere a populaţiei s-a înregistrat în Malta (41,7‰), Luxemburg (19,7‰), Cipru (13,7), Irlanda (12,1) şi Suedia (9,5), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (minus 7‰), Letonia (minus 6,4‰), România (minus 5), Croaţia (minus 4,4) şi Italia (minus 1,9), informează Agerpres.

Datele arată că la 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8% comparativ cu o populaţie de 513,5 milioane în cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar la 1 ianuarie 2019. Această scădere vine în principal ca urmare a retragerii Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13%.

Germania este cea mai populată ţară din UE (83,2 milioane de rezidenţi, reprezentând 18,6% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2020), urmează Franţa (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) şi Polonia (38 milioane sau 8,5%). 14 state membre au un procent între 1% şi 5% din populaţia UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt ţări au sub 1%.

La nivelul UE, rata natalităţii era de 9,3 la 1.000 de rezidenţi. De asemenea, în 2019 s-au înregistrat în UE 4,7 milioane de decese, cu 0,9% mai puţine decât în 2019. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru (6,8‰), Luxemburg (6,9), Malta (7,3) şi Suedia (8,6‰), iar cea mai ridicată în Bulgaria (15,5‰), Letonia (14,5), Lituania (13,7), România (13,4) şi Ungaria (13,3).

The post România, printre statele membre UE cu cel mai mare declin al populației în 2019 appeared first on Forbes Romania.

Acordul tranzacției s-a semnat în data de 21 februarie, însă se așteaptă ca tranzacția să fie finalizată în trimestrul al doilea al acestui an, după ce își va da acordul autoritatea de concurență din Polonia.

Cele două fonduri de investiții nu au anunțat valoarea tranzacției, însă presa poloneză și cea internațională o plasează undeva între 1 și 1,5 miliarde de euro. Forbes Polonia scrie că această tranzacție s-ar fi semnat la un miliard de euro, iar Reuters că s-ar putea ridica până la 1,5 miliarde de euro.

„Vânzarea Žabka reprezintă cea mai mare tranzacție din retail-ul alimentar polonez și cel mai mare exit al unui fond de private equity din Polonia. Cu această vânzare și exitul din Alpha, Mid Europa este gata să le aducă investitorilor peste 1,1 miliarde de euro, pe parcursul celui de-al doilea trimestru al acestui an”, au anunțat reprezentanții Mid Europa.

Preluarea Profi: Cea mai mare tranzacție din retail-ul românesc s-a finalizat

Tranzacția Zabka se clasează printre cele mai iamportante din retail-ul din Europa Centrală, de Est și de Sud (ECES). Altă tranzacție importantă în regiune, și cea mi mare din retail-ul alimentar românesc, este cea prin care Mid Europa a cumpărat cu 533 de milioane de euro Profi, cea mai extinsă rețea de supermarketuri din țara noastră, cu peste 500 de unități, aflate atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Acordul s-a semnat pe 23 noiembrie 2016, dar achiziția s-a finalizat la începutul lunii februarie.

Noua vânzare le aduce venituri importante investitorilor în Mid Europa -fondul a achiziționat Zabka Polska în 2011, cu 400 de milioane de euro, iar în ultimul an și jumătate s-a arătat interesat de o vânzare.

Zabka a apărut în 1998, cu un singur magazin, dar, în prezent, deține peste 4.500 de magazine de proximitate în Polonia, operate în franciză. Acesta are un format asemenător cu al Mega Image, cu unități de dimensiuni medii, aflate în cât mai multe zone dintr-un oraș, însă cei doi retaileri n-au nicio altă legătură.

„De când Mid Europa a preluat Zabka, am crescut investițiile cu peste 500 de magazine noi, deschise anual, cu care am dublat dimensiunea rețelei, am triplat veniturile și aproape am cvadratuplat EBITDA. Inițiativele noastre cheie au inclus consolidarea relațiilor companiei cu francizații săi și lansarea unei strategii comerciale centrată pe client, dedicată să satisfacă nevoile în continuă schimbare ale clienților”, a spus Pawel Padusinski, Partner al Mid Europa și Co-Head al birorului Mid Europa din Varșovia.

Prin achiziționarea Zabka, CVC, care s-a aflat și în cursa de preluare a Profi, însă a pierdut în fața Mid Europa, se află la a doua tranzacție în Polonia.

CVC a primit consultanță de la Greenberg Traurig, PwC, Pekao, UBS, Bain și McKinsey, iar pentru structura financiară din partea ING, Pekao și Unicredit. 

JP Morgan a consiliat financiar Mid Europa, iar White & Case si CMS Cameron McKenna din punct de vedere juridic, Ernst & Young în calitate de consilier de servicii pe tranzacții, OC & C și Beragua au oferit consultanță comercială, iar ERM pentru mediul înconjurător, sănătate și siguranță. 

De realizarea tranzacția s-a ocupat din partea Mid Europa Berke Biricik, care a fost sprijinit de Lukasz Włodarczyk și Bartosz Malecki.

Miza de miliarde. De euro

Mid Europa, înființat în 1999, mai deține în România furnizorul de servicii medicale Regina Maria, achiziționat în vara anului 2015, pentru o sumă estimată la peste 100 de milioane de euro. Fondul deține active de 4,4 miliarde de euro în Europa Centrală, de Est și de Sud, fiind destinat acestei regiuni.

CVC a apărut în 1981, depășind deja nivelul de peste 300 de investiții făcute în întreaga lume. Fondul este implicat în prezent în 50 de companii, care generează anual vânzări de peste 100 de miliarde de dolari, prin intermediul a 350.000 de angajați.

Citește și:

Cea mai mare tranzacție din retailul local: Profi a fost vândut pentru 533 milioane de euro

Cele mai mari trei tranzacții cu firme din România, din 2016

The post Cea mai mare tranzacție din retail-ul din regiune: Mid Europa a vândut Zabka pentru 1 miliard de euro appeared first on Forbes Romania.

Fondul de investiții Enterprise Investors (EI) a vândut retailer-ul Profi, compania Profi Rom Food, către fondul de investiții Mid Europa Partners pentru suma de 533 de milioane de euro. EI a investit în Profi prin fondul de private equity Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), iar Mid Europa prin Mid Europa Fund IV. Tranzacţia va fi supusă aprobărilor anti-trust şi va fi finalizată în primul trimestru al anului 2017. De asemenea, tranzacția nu include datoriile Profi, care au fost de 615 milioane de lei, anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

Aceasta este cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din acest an din România și cea mai mare tranzacție de pe piața de retail locală, depășind tranzacția de 257 de milioane de euro, din anul 2013, prin care Auchan a cumpărat 20 de hipermarketuri real. În plus, aceasta este cea mai mare tranzacţie realizată de un fond de private equity în România, susțin reprezentanții fondurilor. De asemenea, cea mai mare tranzacție de pe piața din România, dintre cele a căror valoare este cunoscută, este de 3,7 miliarde de euro, tranzacție închiată în 2005, prin care grupul austriac Erste a achiziționat aproape 62% din BCR – 36,9% statul român și 25% BERD și IFC (fond al Băncii Mondiale).

Citește despre o altă mare tranzacție de pe piața locală în articolele: „De ce a vândut «fostul Rompetrol» perla cumpărată de Patriciu” și „«Visul lui Patriciu» ajunge la chinezi”.

„Aceasta este cea mai de succes tranzacţie în retail din istoria Enterprise Investors și suntem mândri că am făcut parte din povestea de succes a Profi. Este un exemplu de companie care a reușit să se transforme dintr-o afacere privată într-o corporaţie cu sprijinul unui investitor financiar puternic, cu experienţă remarcabilă în retail, și al unei echipe profesioniste de management având o excelentă înţelegere a pieţei locale”, a spus Sebastian Król, partenerul Enterprise Investors responsabil cu această investiţie. Krol a menționat că banii obținuți din tranzacție sunt destinați investitorilor în PEF VI, nu altor investiții ale EI. Totuși, EI va continua investiții în țara noastră, după ce, în aprilie a achiziționat rețeaua de jucării Noriel și deține firma de construcții Macon Deva.

Nikolaus Bethlen, Partener la Mid Europa, a comentat: „Profi este operatorul de retail alimentar cu cea mai mare creştere din România şi este ideal poziţionat pentru a continua să îşi dezvolte poziţia de lider, oferind o creştere organică în viitor. Am urmărit îndeaproape dezvoltarea Profi în ultimii ani şi suntem încântaţi să avem posibilitatea de a lucra împreună cu conducerea, pentru a continua povestea de succes a Profi. Achiziţia Profi ne subliniază angajamentul pentru România, şi este cea de-a doua mare tranzacţie din aceasta ţară, după ce am cumpărat Regina Maria anul trecut (n.red. tranzacție estimată la 140 de milioane de euro)”. El a spus că primele discuții privind o posibilă achiziție a Profi au început acum doi ani, iar documentele au fost semnate în dimineața zilei, în jur de ora 6, de 23 noiembrie. Pe lângă cele două tranzacții, Mid Europa intenționează să achiziționeze și alte businessuri din România, dacă va găsi ceva potrivit cu strategia proprie, respectiv investiții de peste 100 de milioane de euro, pe care le poate crește în patru – cinci ani, după care să le revândă.

În această tranzacţie, EI este asistat de Citi Group Global Markets Limited în calitate de consultant financiar, de RTPR Allen & Overy, legal, iar PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe, respectiv comercială. Consilierii pentru Mid Europa Partners în această tranzacţie sunt Beragua (comercial), EY (financiar), Dechert şi Bondoc & Asociaţii (juridic).

Profi este prezent în aproape 250 de localităţi, cu peste 480 de magazine. În ultimii doi ani, acesta s-a extins rapid, cu 100 de magazine pe an, și plănuiește să ajungă la 1.000 de unități. Primele magazine Profi au fost deschise în 2000, fiind primul magazin românesc cu politică de discount. În 2010, EI a achiziţionat Profi de la fondator, un discret om de afaceri străin, pentru 66 de milioane de euro. În acel moment, retailer-ul avea 67 de unități și o cifră de afaceri, în 2009, de aproximativ 33 de milioane de euro. Un an mai târziu, EI a făcut o majorare de capital de 10 milioane de euro și a început modernizarea și restructurarea companiei. Profi se așteaptă la venituri de aproape 800 de milioane de euro în 2016, reprezentând o creștere medie anuală a veniturilor și a EBITDA de peste 30%, în perioada 2010-2016, și are aproape 11.000 de angajaţi. Profi administrează două formate de magazine în zonele urbane, Standard și City, și recent a dezvoltat Loco, pentru zonele rurale. 

„După șase ani de muncă asiduă, suntem încântaţi să avem un nou partener care ne va ajuta să continuăm dezvoltarea și să găsim noi oportunităti de creștere. Suntem nerăbdători să lucrăm cu noii proprietari şi credem că această companie va beneficia mult de pe urma succesului Mid Europa din Polonia, cu investiţia în Zabka”, a declarat Daniel Cîrstea, CEO al Profi Rom Food, care va rămâne la conducerea retailer-ului. Zabka este principalul retailer din Polonia, având peste 3.000 de magazine, dar piața poloneză este dublă față de cea din România.

Mid Europa Partners este una dintre cele mai mari firme independente de private equity care activează pe pieţele din Europa Centrală și de Est. Prezentă în Londra, Budapesta, Varșovia și Istanbul, Mid Europa Partners administrează fonduri de aproximativ 4,3 miliarde de euro. Mid Europa are o abordare pan-regională şi achiziţionează companii lider de pieţe, cu precădere în industrii axate pe pieţele interne, iar, de la înfiinţare, în 1999, a finalizat 33 investiţii în 18 ţări din regiune. 

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est, fiind și unul dintre cele mai active fonduri de pe piața locală. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri, cu un capital total de peste 2 miliarde de euro. Aceste fonduri au investit 1,7 miliarde de euro, în 137 de companii dintr-o gamă largă de sectoare, inclusiv 320 de milioane de euro investite în 15 companii din retail în ECE. Enterprise Investors a vândut 115 companii, realizând încasări brute de 2,5 miliarde de euro. Firma este prezentă în România din 2000 și a investit aproape 200 de milioane de euro în companii românești.

The post Cea mai mare tranzacție din retailul local: Profi a fost vândut pentru 533 milioane de euro appeared first on Forbes Romania.

România se situează, pentru al treilea an, consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (299 de legi) din totalul de 1.098 de legi adoptate, între 1 august 2015 – 1 august 2016, în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE – Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Ungaria), potrivit raportului Grayling AcTrend 2016, elaborat de Grayling CEE Public Affairs Practice Group. Raportul acoperă exclusiv legile adoptate de către Parlament și are la bază datele publice disponibile pe site-urile forurilor legislative.

Clasamentul rămâne neschimbat faţă de anul trecut, cu Polonia (227 de legi) pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi).

Rezultatele cercetării arată o creştere cu 5,5% a numărului de legi adoptate la nivel regional, între 1 august 2015 și 1 august 2016, faţă de 1.041 de legi, în perioada 1 august 2014 – 1 august 2015.

„Parlamentele din cele şase ţări ECE analizate continuă să fie foarte active pe partea legislativă. Pe parcursul celor trei ani de când realizăm raportul Grayling AcTrend, parlamentarii din România, Polonia şi Ungaria au fost cei mai activi: 68% dintre legile care au primit votul Parlamentului în această regiune au fost adoptate în cele trei ţări. Pentru viitor, ne aşteptăm la fluctuaţii în procesul legislativ mai ales în România şi în Cehia, unde vor avea loc alegeri în perioada următoare”, a spus Gergely Ábrahám, Director al Grupului „Public Affairs Practice ECE” în cadrul Grayling.

Aproape jumătate (483 de lei) dintre cele 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). Dintre modificările legislative specifice anumitor sectoare, cel mai mare număr de legi adoptate vizează sectorul financiar (17%), pe cel al serviciilor (12%) şi agricultura (11%). Sectoarele mai puţin afectate au fost IT&C, industria şi sectorul energetic.

Trei sferturi dintre modificările legislative legate de mediul de afaceri (75%) au fost iniţiate de Guvern, în timp ce numai un sfert (24%) au fost iniţiate de parlamentari. Anul acesta, cei mai productivi parlamentari au fost cei din Polonia (43%), România (27%), Bulgaria (25%) şi Ungaria (22%). Numărul proiectelor legislative ale parlamentarilor români a crescut pentru al doilea an consecutiv. Ca şi în Polonia, motivul principal al creşterii a fost apropiata încheiere a mandatului actualului Parlament. De asemenea, în România, potrivit noii legi electorale, numărul parlamentarilor va fi mai redus în următorul legislativ, ceea ce i-a determinat pe aleşii actuali să îşi intensifice activitatea legislativă pentru a–şi asigura locuri eligibile pe lista electorală a partidelor pentru care candidează.

Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 18,8% au fost adoptate prin procedură extraordinară. Ca şi în anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură, mai ales în România, unde peste jumătate (52%) dintre iniţiativele legislative au fost adoptate de Guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. O situaţie complet diferită s-a înregistrat în Slovacia şi în Cehia, unde anul acesta toate legile au fost adoptate prin procedura standard.

Aproape jumătate dintre legile adoptate au atras o atenţie semnificativă din partea mass-media, reflectarea acestora în presă fiind cu 15% mai mare faţă de anul trecut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Slovacia (39%) şi România (20%). În România, ultimul an de mandat al actualului legislativ a adus modificări legislative importante, cu impact semnificativ pentru societate şi mediul de afaceri.

The post România este liderul regional la numărul de modificări legislative appeared first on Forbes Romania.

După doi ani de căsnicie cu Brad Pitt, Angelina Jolie a depus actele de divorț și cere custodia celor șase copii. Cei doi au câștigat împreună 555 de milioane de dolari din 2004, anul din care au început să se întâlnească. Cum vor împărți averea? Probabil că au făcut un contract prenupțial (n.r.: acest lucru nu se știe cu exactitate încă), dar dacă nu s-a întâmplat așa, orice bun realizat pe durata căsătoriei va fi împărțit 50/50, conform legii din statul California.

Din 2014, anul căsătoriei lor, cuplul a adunat suma de 117,5 milione de dolari, fără taxe, conform estimărilor Forbes.com. Separat, din 2004, Pitt a câștigat 315,5 milioane de dolari înainte de taxe și este al 10-lea cel mai bine plătit actor din lume în topul celor din acest an. Pe când, Jolie a câștigat 239,5 milioane de dolari în ultimii 11 ani și a ocupat locul 5 în topul celor mai bine plătite actrițe, în 2014.

The post Cum își împarte averea cuplul destrămat Jolie-Pitt appeared first on Forbes Romania.

Capitala Chinei a depăşit cel mai mare oraş din SUA după ce anul trecut în Beijing numărul averilor de peste 1 miliard de dolari a urcat cu 32. În New York, creşterea a fost de numai patru miliardari.

Pe locul al treilea se situează Moscova, cu 66 de miliardari, pe patru Hong Kong, cu 64, iar pe cinci Shanghai, cu 50.

CITEȘTE ȘI Topul televiziunilor cu cele mai mari vânzări de publicitate în primul semestru al anului 2016

Top zece orașe cu cei mai mulți miliardari în 2016:

10. Paris, Franţa: 30 de miliardari,
9. Hangzhou, China: 32 de miliardari,
8. Mumbai, India: 45 de miliardari,
7. Shenzhen, China: 46 de miliardari,
6. Londra, Marea Britanie: 50 de miliardari,
5. Shanghai, China: 50 de miliardari,
4. Hong Kong, China: 64 de miliardari,
3. Moscova, Rusia: 66 de miliardari,
2. New York, SUA: 95 de miliardari,
1. Beijing, China: 100 de miliardari.

The post Top zece orașe cu cei mai mulți miliardari din lume. Capitala aflată pe primul loc are 100 de superbogați appeared first on Forbes Romania.

Bill Gates obține titlul de cel mai bogat om al planetei pentru a 17-a oară, în ultimii 22 de ani.

Pe locul trei se află Warren Buffett, CEO al Berkshire Hathaway, cu o avere de 60.8 miliarde de dolari.

GALERIE FOTO-INFO CU CEI MAI BOGAȚI OAMENI DIN LUME

Ediția din acest an include 1,810 de miliardari (în scădere față de anul trecut), a căror avere medie este de peste 6,5 miliarde de dolari, cu mai puțin de 570 de milioane de dolari față de anul trecut. China a adus 70 de noi miliardari, dar SUA conduce topul, cu 540 de miliardari. Cel mai tânăr miliardar din lume este un copil de 19 ani din Norvegia.

TOP 10 CELE  MAI BOGATE FEMEI DIN LUME 

221 de oameni au ieșit de pe listă, în timp ce 198 de nou-veniți s-au alăturat în rândurile acesteia; alte 29 de persoane  au murit în timp ce 29 au urcat din nou în top.

În ediția din acest an a topului celor mai bogați oameni de pe planetă a fost inclus și un român –Ion Țiriac, proprietarul Țiriac Holdings, care ocupă locul 1694, cu o avere estimată la 1 miliard de dolari.

The post Topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume în 2016 appeared first on Forbes Romania.