Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Topul editurilor din România în 2014

Din cele 64 de edituri monitorizate de „Forbes România”, doar 12 au raportat pierderi la sfârșitul anului 2014, conform datelor de bilanț apărute recent la Ministerul Finanțelor Publice. Adică o cincime din grosul pieței editoriale din România. Dar ceilalți editori, care au raportat profituri, și-au văzut cu adevărat banii?
carte

UPDATE 2 Pe piața editorială funcționează mai multe grupuri editoriale:

Humanitas: Humanitas S.A., Librăriile Humanitas, Humanitas Multimedia și Humanitas Fiction.

Grupul ALL: ALL, ALL Educațional, Allfa, Galaxia Copiilor, Sian, Exley Com, Exley Distribuție. Grupul a realizat în total o cifră de afaceri de 1.520.257 euro în 2014.

Grupul Corint: Corint, Corint Educațional, Corint Junior și Leda.

– În cadrul Polirom funcționează și Editura Cartea Românească.

 

UPDATE 1 Editura Diana (Pitești) a realizat o cifră de afaceri de 1.329.301 euro și a raportat un profit net de 48.179 euro în 2014. Ocupă locul 13 în Topul Forbes al editorilor în funcție de cifra de afaceri.

 

În 2014, cifra totală de afaceri pentru cele 64 de edituri a fost de 55.489.430 euro, conform Ministerului Finanțelor Publice (calculată la cursul mediu de 4,44 lei/euro). Au fost monitorizate edituri ce reprezintă entități juridice de sine stătătoare, fără a însuma afacerile în cadrul grupurilor editoriale ce activează pe piață.

Profitul net cumulat al acestei piețe s-a ridicat la 7.458.043 euro. Asta înseamnă o rată a profitului de 13,4%, mai mare, de exemplu, decât cea a agențiilor de Public Rations sau a agențiilor de publicitate digitală. Numărul total de angajați declarați de cele 64 de edituri a fost de 1.159.

Din cele 64 de case editoriale, 12 au raportat pierderi la finele anului 2014. Analizând profiturile contabile ale celorlalte edituri, se poate spune că acest business este… plin de bani. Din păcate, lucrurile nu stau atât de bine în industria editorială așa cum lasă să se întrevadă aceste bilanțuri contabile.

Cartea este un produs greu vandabil în România. Consumul de carte este sub media europeană. Circa 58% din români declară că au citit o carte într-un an, față de media europeană de 68%. De asemenea, cheltuielile pe an alocate cărților sunt de 5 euro pe cap de locuitor în România. Rețele de distribuție nu acoperă zona rurală și nici urbanul mic. În aceste condiții, editurile sunt într-o stare permanentă de… fragilitate. În ciuda bilanțurilor declarate.

În fapt, mișcarea banilor în această industrie este foarte lentă. Editurile emit facturi către distribuitori pentru cărțile livrate, dar aceste facturi sunt achitate după foarte mult timp (jumătate de an, chiar doi ani distanță!). Dar facturile emise intră în cifra de afaceri pe anul respectiv. Altfel spus, editorii livrează marfa, pentru care plătesc TVA și impozite, dar își obțin banii cu mare greutate din parte capricioaselor rețele de retail, care sunt rău platnice. În tot acest sistem sunt avantajate marile edituri, care scot anual pe piață un mare volum de titluri. Cu unele cărți câștigă, cu altele pierd. Avem, așadar, o mare cantitate de cărți livrate difuzorilor, care stau pe „stoc” fie în rafurile librăriilor, fie în depozite. Astfel, profitul contabil și cifra de afaceri pentru editori arată destul de bine pe… hârtie.

De asemenea, unele editurile care publică multe traduceri au de plătit drepturi de autor în străinătate. De această dată, editorii sunt cei care întârzie efectiv plățile, dar acestea sunt trecute în contabilitate. Și acestea conduc la creșterea cifrei de afaceri pe care o raportează editorii.

Așadar, bilanțurile depuse de editori la Ministerul Finanțelor Publice trebuie judecate în condițiile specifice acestei piețe care, în realitate, este săracă în cash flow.

Revenind la bilanțurile contabile ale editurilor, se remarcă faptul că 8 din cei primii 10 jucători din top au înregistrat creșteri ale cifrelor de afaceri față de anul precedent. Doar Grupul Editorial ART SRL (Editura ART) a suferit o erodate a cifrei de afaceri de 10,8%. Editura RAO a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de 197%. Creșterile celorlalte edituri au fost: Grup Editorial Litera (7,9%), Polirom (1,4%), Humanitas (8,9%), Paralela 45 (2,9%), Trei (3,43%), Nemira Publishing House (23,4%) și Curtea Veche Publishing (27,6%). Editura Sigma și-a menținut cifra de afaceri la nivelul anului 2013 (scădere de 0,7%).

Grup Editorial Litera, liderul topului în funcție de cifra de afaceri, a raportat datorii în valoare de 9,86 milioane euro și creanțe de 5,21 milioane de euro, la finele anului 2014. Grupul Editorial ART avea datorii de 1,6 milioane de euro și creanțe de 1,95 milioane euro. Cele două compani (intitulate „grupuri) se detașează ca cifre de afaceri față de restul jucătorilor de pe piața editorială.

O analiză detaliată a bilanțurilor celor mai puterice edituri din România va fi publicată într-o viitoare ediție print „Forbes România”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii