Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Reziliență. Acesta este cuvântul pentru 2021.
Piața a avut un început de an promițător pentru sectorul construcțiilor, dar treptat lucrurile s-au nuanțat, creșterea prețului la materialele de construcții, nesiguranța economică generată de contextul pandemic, contribuind la definirea acestui an.
Dacă în 2021 am reușit să ne atingem obiectivele în ciuda unei perioade extrem de incerte până la mijlocul anului, în această perioadă lucrurile au evoluat diferit.
În ciuda schimbărilor din piață, am reușit să demonstrăm că avem un business rezilient, adaptându-ne situațiilor apărute pe parcurs și găsind soluții care astăzi ne arată că am luat deciziile bune.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Prețurile materialelor de construcții au crescut pe plan mondial, chiar înainte de explozia tarifelor la produsele energetice. Ambele evoluții au pus o presiune în plus față de efectele negative generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor. Aceste evoluții sunt greu de acomodat intern și se vor răsfrânge în prețurile finale de la client.
De asemenea, există riscul ca inflația în creștere la nivel mondial și, în particular în România, să deterioreze mediul de afaceri, afectând pe termen mediu și lung atât planurile de extindere ale unor companii, cât și piața rezidențială.
Astăzi, aceste evoluții par mai periculoase decât pandemia în sine sau crizele politice, deși acestea din urmă pot impacta prin tergiversarea investițiilor publice.
Pentru Isopan, rezultatele la nouă luni sunt bune, chiar peste așteptări. La început de an, ținând cont de mediul economic instabil, obiectivul setat era menținerea la nivelul din 2020. Acum, după ce ne-am adaptat continuu pe parcursul anului și am adoptat diverse strategii în funcție de schimbările din piață, putem spune că așteptările ne-au fost depășite din mai multe puncte de vedere. În ceea ce privește rezultatele, am înregistrat o creștere a volumului producției cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut și o cifră de afaceri cu 40% mai mare în aceste 9 luni față de perioada similară din 2020.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
România pare să aibă un potențial de creștere încă înalt față de alte piețe din regiune sau Europa Occidentală. Acest potențial s-a văzut și în revenirea de ansamblu a economiei locale, cu cel mai mare avans din UE.
Optimismul a fost dat de faptul că nu am văzut mari jucători care să renunțe la planurile de investiții din România și multe proiecte care s-au reluat și au termene de finalizare chiar pe termen scurt.
Avem în față o perioadă în care România are alocate fonduri europene record și un program PNRR care presupune parcurgerea unor reforme absolut necesare pentru evoluția viitoare. Sunt lucruri care au dat optimism și în piața construcțiilor, iar noi am văzut acest lucru în toate proiectele mari, și nu numai, pe care le-am gestionat.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Partenerii noștri de afaceri nu au renunțat la planurile de investiții, mai ales companiile mari și cele internaționale.
La nivelul firmelor locale s-a manifestat o mai mare flexibilizare, schimbări de strategie, în unele cazuri amânări de investiții, în alte cazuri, decizii de a accelera și extinde afacerile. Per total, am asistat la o rezistență a afacerilor destul de bună față de estimările din prima parte a anului trecut.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Impact direct în piața construcțiilor l-au avut programele de susținere a IMM-urilor, atât grant-urile, cât mai ales programul IMM Invest.
Indirect, am beneficiat de pe urma celorlalte programe de susținere a afacerilor, amânarea ratelor la creditele bancare și amânarea și eșalonarea obligațiilor fiscale. Aceste programe au păstrat un nivel ridicat al lichidității companiilor, ceea ce a permis evitarea unor blocaje în plata facturilor. Aici poate fi menționată și rambursarea cu rapiditate a TVA –ului de către fisc.
Piața construcțiilor a fost impulsionată în perioada pandemiei și de politica guvernamentală orientată mai mult către investiții, ceea ce a sporit cash flow-ul din industrie, cu efect de antrenare și pe verticală și pe orizontală.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Toate analizele internaționale vorbesc de o criză la nivelul ofertei, pornită în special de la materiile prime și materiale. Se vorbește în același timp de inversarea politicilor de sprijin monetar pentru a combate inflația, cu riscul de a vedea o încetinire a economiei sau chiar debutul unei recesiuni.
Criza de la nivelul ofertei ar putea să favorizeze pe termen mediu și lung România. Vedem o serie de investitori din Italia, dar și din restul Europei, interesați să deschidă noi capacități de producție în România. Aceste mișcări fac parte din tendința de la nivel comunitar de a aduce cât mai aproape de granițele UE capacitățile de producție plasate în ultimele decenii în Asia.
