Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Servicii financiare |
|

Toate modificările de la 1 octombrie – creșterea accizelor, scumpirea căldurii și a energiei, split TVA, un nou regulament pentru IFN-uri

Scumpiri în lanţ: De la 1 octombrie creşte preţul la gaze, carburanţi, curent electric şi alte produse din topul inflaţiei

Gazele s-au scumpit de ieri cu 6%, factura urmând să fie mai mare cu aproximativ patru lei la o gospodărie medie, tarifele la electricitate urcă cu 0,030 lei/MWh, iar la carburanţi preţul creşte din cauza majorării accizelor, lansând în cascada scumpirilor produse cu cele mai mari ponderi în inflaţie, scrie Mediafax.

Scumpirea gazelor şi a energiei electrice a fost anunţată săptămâna trecută de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar scumpirea carburanţilor era aşteptată încă din 30 august, când Guvernul a adoptat o ordonanţă care prevede majorarea accizelor în două etape, la 15 septembrie şi la 1 octombrie. În prima etapă, preţul carburanţilor – motorină şi benzină – a trecut pragul de 5 lei/litru, de la 4,1-4,3 lei/litru în perioada anterioară.

Şi gazul petrolier lichefiat (GPL), utilizat cel mai mult de taximetre, a urcat de la 2,2 la 2,7 lei/litru, iar unele companii de taxi din Bucureşti, care percepeau tarife de 1,39 lei/kilometru, şi-au anunţat recent intenţia de a mări aceste tarife la 1,65-1,69 lei/kilometru, din 1 octombrie.

Ca urmare a scumpirii combustibililor, sunt de aşteptat şi scumpiri la produsele la care aceştia au ponderi mari în costul de producţie/transport. Alimentele, în general, au ponderi mari în costuri cu transportul, iar la pâine se adaugă şi influenţa gazelor utilizate în cuptoare.

Produsele din grupa energetică (gaze, curent, termoficare) însumează 10% din ponderea coşului de produse şi servicii pe care se calculează inflaţia, iar pâinea are o pondere de 5%. În primele opt luni din 2017, aceste produse s-au scumpit cel mai mult, cu peste 4%, urcând media naţională – inflaţia – la 0,5%. Analiştii avertizează că inflaţia ar putea depăşi cota de 3% încă din primul trimestru al anului viitor, având în vedere influenţa de tip „cascadă” a preţurilor la energie şi carburanţi în evoluţia preţurilor la celelalte preţuri din coşul de consum al populaţiei.

Split TVA: Firmele pot trece, opţional, la plata defalcată a TVA, începând de astăzi

Ziua de 1 octombrie a fost stabilită, prin Ordonanţa 23/2017, ca termen de începere a aplicării măsurii de plată defalcată (în conturi separate) a TVA – „split TVA” – în sensul că de la această dată măsura se aplică opţional, iar de la 1 ianuarie 2018 va fi obligatorie.

Potrivit Ordonanţei 23, cu excepţia persoanelor fizice, orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, va fi obligată, de la 1 ianuarie 2018, să facă plata facturilor primite pentru cumpărări în contul de TVA indicat de furnizor. Sistemul se aplică opţional de la data de 1 octombrie 2017.

Deocamdată, senatorii din Comisia de Buget-Finanţe au adoptat, marţi, proiectul legii de aprobare a Ordonanţei 23/2017 privind plata defalcată a TVA, cu amendamentul că măsura se va aplica obligatoriu numai de către companiile care au relaţii comerciale cu statul, celelalte companii urmând să o aplice opţional. Astfel, doar societăţile comerciale înregistrate ca plătotoare de TVA şi care au relaţii contractuale cu statul ar putea fi obligate să spliteze plata TVA, indiferent de ponderea respectivelor contracte publice în cifra de afaceri, celelalte companii – care nu au relaţii contractuale cu statul – fiind lăsate să aplice opţional măsura.

Pe traseul de avizare, proiectul adoptat de senatorii din Comisia de Buget-Finanţe urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, apoi să fie trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei şi iniţiator al amendamentului, a declarat: „Eu merg pe ideea să fie obligatoriu numai pentru firmele care au relaţii cu statul, apoi pentru restul să fie opţională această măsură, cu sau fără un termen anume. Dacă măsura este bună, celelalte firme se vor înghesui să o aplice”.

Votul senatorilor a fost dat după o dezbatere mai amplă, la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri, consultanţilor fiscali şi ai băncilor, care au adus o serie de argumente pentru a respinge măsura plăţii defalcate a TVA.

Reprezentantul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a anunţat rezultatele unui sondaj realizat în rândurile membrilor acestei organizaţii, potrivit cărora 98% se opun măsurii „split TVA”. CDR solicită, în consecinţă, aplicarea strict opţională a plăţii defalcate a TVA sau prelungirea perioadei de opţionalitate cu 12-18 luni faţă de termenul prevăzut în Ordonanţă (1 ianuarie 2018). „Am primit reacţii de la companii nerezidente care ne-au spus că vor închide orice afacere din România dacă statul va menţine această măsură”, a avertizat reprezentantul CDR.

La rândul său, reprezentantul Consiliului Naţional al IMM-urilor a atras atenţia că „penalizarea cu 50% a celor care greşesc în raportarea către ANAF transformă cota de TVA din 19% în 38% – ne sufocăm şi noi, vă sufocaţi şi voi”.

Consultantul fiscal Gabriel Biriş a amintit că „în numele luptei împotriva evaziunii fiscale, companiile au suportat, în ultimii ani, tot felul de experienţe fiscale, începând cu Registrul Operatorilor Intracomunitari, continuând cu formularul 088 şi desfiinţarea a mii de conturi de TVA”. Biriş a propus ca „dacă nu se mai poate ca această măsură cu plata defalcată a TVA să fie întoarsă, măcar să fie opţională”, precizând că statul ar trebui să adopte metode mult mai eficiente de luptă cu evaziunea, cum ar fi e-factura, AMEF (sistemul caselor de marcat cu memorie electronică) şi mai ales taxarea inversă”.

Noul regulament BNR privind instituţiile financiare nebancare va atenua dobânzile la creditele-instant, din 1 octombrie

Banca Naţională a României (BNR) a introdus de la 1 octombrie o normă prudenţială pentru creditele imediate oferite de instituţiile financiare nebancare (IFN), astfel încât dobânzile la aceste credite ar putea fi atenuate. IFN-uile vor fi obligate să-şi majoreze capitalul pe măsura dobânzilor cerute.

„IFN-urile practică dobânzi anualizate de 4.000% spre 7.000%, ceea ce pe termen scurt, două săptămâni, nu pare deloc mult. De exemplu, la un credit de 1.000 de lei pe 15 zile clientul rambursează 1.147 de lei. Dar de la 1 octombrie vom introduce o normă prudenţială prin care IFN-urile care cer dobânzi de peste 200% vor trebui să aducă sume suplimentare ca provizioane. La 100 de lei împrumutaţi, vor trebui să aducă 67 de lei. Asta înseamnă că la acel credit de 1.000 de lei clientul va rambursa 1.046 de lei”, a explicat, într-un interviu recent, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.

Oficialul a menţionat că aceasta nu este o măsură destinată protecţiei consumatorilor de credite imediate, ci o măsură prudenţială pentru evitarea riscului sistemic. „Dacă ei cer 7.000% dobândă, înseamnă că ei înşişi consideră riscante aceste credite”, a precizat oficialul.

În prezent, a mai spus Liviu Voinea, doar o parte din IFN-uri sunt în registrul special al BNR – unde sunt direct supravegheate – şi restul sunt în registrul general, unde sunt doar monitorizate.

Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, Florin Georgescu, a declarat miercuri, într-o audiere la Comisia de Buget-Finanţe a Senatului, că dobânzile practicate de IFN-uri sunt „într-adevăr exagerate, foarte mari”.

Într-adevăr, dobânzile sunt exagerate, sunt foarte mari, dar nu discutăm aici de ce se duc oamenii să ia credite de la asemenea instituţii (…) Mulţi se duc pentru că nu au acces la credite bancare întrucât nu au fişe de salarii – de ce nu au salarii, asta este o altă discuţie”, a spus Florin Georgescu.

Întrebat de ce BNR nu a intervenit asupra sectorului IFN pentru a plafona dobânzile, care au ajuns în unele cazuri la 9.000% pe an, Florin Georgescu a explicat că se aplică „o metodă indirectă” prin care aceste instituţii să-şi rişte doar banii lor, nu şi pe ai clienţilor.

Noi protejăm creditorii băncilor – persoane fizice şi juridice -, altfel se transmite riscul de contagiune. IFN-urile nu atrag bani din depozite, dar primesc finanţări de la bănci. Multe IFN-uri sunt legate organic de bănci, au şi nume apropiate, iar lumea nu face diferenţa între un IFN şi o bancă; dacă un astfel de IFN capotează, se creează o panică”, a spus prim-viceguvernatorul BNR.

Florin Georgescu a mai precizat că BNR a introdus noul Regulament (20/2017) pentru că în acest an a fost atins, în premieră, pragul de 10% al ponderii IFN în stocurile de credite acordate. „Nu am intervenit până acum, pentru că nu a fost atins acest prag, iar BNR se ocupă cu stabilitatea financiară, nu are atribuţii pe protecţia consumatorilor. Această stabilitate financiară se asigură prin protejarea celor care creditează sistemul fancar, între care se numără şi deponenţii”.

De asemenea, Florin Georgescu a precizat că sistemul bancar este stabil şi sănătos, iar în plus există şi Fondul de Garantare a Depozitelor, care acoperă sume de până la 100.000 de euro şi „sunt doar 34.000 de persoane care au depozite peste acest prag”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii