Cautare




, Contributor

Educaţie |
|

Tinerii văd pregătirea din facultate ca fiind inutilă în găsirea unui job

studenti_elevi_scoala.jpg
Tinerii care își caută un loc de muncă au tendința de a-și supraevalua nivelul de pregătire și consideră că instituțiile superioare de învățământ nu contribuie suficient la pregătirea lor pentru a se angaja și a performa la primul loc de muncă, reiese dintr-un studiu Deloitte realizat pe un eşantion de 4.000 de studenţi şi absolvenţi din marile oraşe.

Peste 80% dintre respondenți se auto-evaluează ca având abilități bune și foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învățare și lucru în echipă. Chiar și o competență pe care în general studenții și-o dezvoltă prea puțin – delegarea și coordonarea activității altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenți.

Totodată, 79% dintre studenții participanți la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, așteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depășesc suma pe care mulți angajatori sunt pregătiți să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.

În același timp, aproape 50% dintre respondenți consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituțiilor de învățământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilitățile lor profesionale viitoare.

Studenții afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituțiile de învățământ la care sunt înscriși au o contribuție modestă în acest sens).

„Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulțumire față de calitatea educației formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenților pentru accesarea unor oportunități atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universitățile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens”, spune Silviu Bădescu, manager resurse umane.

„La nivel particular însă, răspunsurile sunt mai nuanțate, opinia studenților față de propria facultate (în ceea ce privește sprijinul și calitatea educației de care beneficiază) fiind diferită în funcție de specializare: studenții cu profil contabil, financiar sau de la drept evaluează mai bine propria facultate față de studenții altor specializări”, adaugă Bădescu.

Contrar așteptărilor, reprezentanții așa-zisei Generații Y (născuți la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90) nu sunt un grup omogen, care împărtășesc atitudini similare față de muncă și de echilibrul dintre viața personală și viața profesională.

Studenții din Polonia și Ungaria, de exemplu, manifestă o atitudine considerabil diferită față de locul de muncă, planurile pentru o carieră, așteptări și ambiții. Cei din țările baltice (Lituania și Letonia mai ales) sunt mai optimiști decât restul țărilor incluse în studiu; la polul opus se situează studenții din țările balcanice, care sunt cel mai puțin optimiști.

Un alt aspect interesant identificat de studiul Deloitte este că o mare parte dintre studenții și absolvenții marilor universități central-europene au tendința de a-și evalua propriile abilități mai favorabil decât pe ale celorlalți contra-candidaților pe piața muncii. De altfel, așteptările lor financiare pentru primul loc de muncă depășesc nivelul pe care angajatorii din regiune sunt dispuși să îl plătească și sunt adesea semnificativ mai mari decât salariul mediu pe economie din țara de origine.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii