Cautare




, Contributor

500 miliardari |
|

Teodor Ancuţa

Teodor_Ancuta_MB020.jpg
Avere: 10- 11 milioane de euro Vârstă: 63 de ani Reşedinţă: Sibiu Domenii: Piaţa de capital, turism, agroalimentar   

La etajul doi dintr‑o vilă a Sibiului, în–tr‑un decor rustic dar generos, Teodor Ancuţa, preşedintele Bursei Monetar‑Financiară şi de Mărfuri Sibiu (Sibex), răspunde într‑una la telefon solicitărilor ziariştilor. Părerea lui în domeniul pieţei de capital contează, pentru că este unul dintre fondatorii acestei burse.

Deşi fuziunea cu Bursa de la Bucureşti a picat, Ancuţa merge mai departe şi este încrezător. Ar paria mai mult de 9,3 milioane de euro pe Sibex (cu cât a fost evaluată la începutul lui 2010), pentru că are tot ce‑i trebuie, inclusiv acţiuni listate pe propria platformă. Preşedintele Bursei din Sibiu are 1,80% din acţiuni (0,9 + 0,9%), dar votează cu 5% pentru că este membru fondator. Spiritul antreprenorial a fost moştenit din familie.

„Părinţii mei au fost comercianţi, zarzavagii în piaţă. În toate vacanţele ne puneau la muncă şi au făcut bine“, spune pentru Forbes Ancuţa despre primele joburi. În 1991 şi‑a făcut prima societate cu un împrumut bancar de un milion de lei. „Soţia s‑a panicat căci atunci acei bani erau 15 Dacii şi îi era frică să nu păţesc ceva că rămâne cu datorii şi cu două fete pe drumuri“, mai spune Ancuţa. Şi adaugă zâmbind că „dacă nu rişti nu câştigi“. S‑a descurcat apoi închiriind jumătate din casa recuperată, bani cu care a achitat mai repede împrumutul.

„În 1992 am făcut o societate de construcţii cu staţii de betoane, era cea mai puternică firmă din domeniu. Dar m‑am certat cu acţionarii şi m‑am retras“, continuă Ancuţa povestea antreprenoriatului său. În 1995 a făcut o fabrică de mezeluri – Lactofarm Hamba. „Am cumpărat juninci gestante, tractoare. Am vândut 3.000 de metri pătraţi din cei 33.000 deţinuţi în satul Hamba, comuna Şura Mare“, spune Ancuţa. Acum are carmangeria pentru care a beneficiat de fonduri SAPARD pentru modernizare.

Ar vrea să vândă 35% din firmă ca să‑şi achite din datorii. În 1995 s‑a înfiinţat Sibinvest, iar apoi a început să cumpere treptat acţiuni la Păltiniş (în prezent deţine 95%). Omul de afaceri sibian a investit în această societate din dragoste pentru zonă. „Eram îndrăgostit de Păltiniş şi vedeam cum moare. În 2001 am reuşit să‑l recalific ca staţiune, din funcţia de consilier local.

Am avut 80 de procese de revendicări. APAPS‑ul (fosta Autoritate pentru Privatizare) deţinea 17,881%, iar revendicările erau 94%. În Legea 10 se spune clar că se retrocedează numai acolo unde revendicările sunt mai mici decât deţinerile statului. Au luat multe active când eu nu eram acţionar“, spune Ancuţa. În opinia lui, Păltinişul a fost supus la trei tipuri de distrugere: administrarea în locaţie de gestiune, revendicările şi vânzările masive până în anul 2000.

Acum deţine „Casa turiştilor“ (vila 16, 17 şi 18), unde a investit peste 1,2 milioane de euro, vila lui Ceauşescu – Vila 20 Sinaia, Vila 21, vila 13 Gaudeamus, vila 3 Pensiune, vila 1 unde este recepţia, plus anexele gospodăreşti, proprietăţi în care a investit, de‑a lungul timpului, peste trei milioane de euro. În prezent, Păltiniş S.A. administrează doar Casa Turiştilor, celelalte spaţii fiind date în chirie. Pe terenul de lângă anexe, Ancuţa vrea să facă o clinică de endocrinologie cu bani de la Uniunea Europeană. Păltinişul a fost recomandat de profesorul Parhon ca unul dintre locurile de remediere a afecţiunilor glandei tiroide. Aerul cu ioni negativi se pare că este cel mai bun tratament pentru afecţiunile endocrine şi respiratorii. Cu toate acestea, gradul de ocupare a societăţii în 2009 a fost de doar 24%. Ancuţa are mai multe proiecte pentru Păltiniş. Acestea vizează posibilităţile de distracţie, dar şi comerţul.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii