Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Industrie |
|

Tendințele care vor schimba infrastructura în 2015

O serie de tendințe active în 2014 continuă să rămână un subiect critic, deși multe dintre ele au evoluat. Anul 2015 a început cu demersuri semnificative de deblocare a proiectelor inițiate de guverne, instituții financiare internationale și bănci de dezvoltare, arată o analiză a KPMG România.
Daniela Nemoianu

„Infrastructura este povestea evoluției. Ea dinamizează dezvoltarea socială și economică. Ne permite să reînnoim serviciile publice și mediul fizic. Oferă posibilitatea societăților, economiilor, companiilor și indivizilor să își trăiască viața din plin. În același timp, modul nostru de a aborda infrastructura evoluează. Unele schimbări ale sectorului sunt neașteptate și disruptive. Altele evoluează lent, într-o permanentă fluctuație în conștiința politică, după cum guvernele și companiile reacționează la circumstanțele în schimbare”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG în România, specialist în infrastructură și PPP.

Guvernele acționează pentru deblocarea proiectelor

Niciodată nu a fost infrastructura mai mult în lumina reflectoarelor decât acum. Reuniunea G20 de la Brisbane, din noiembrie 2014, a inclus infrastructura pe agenda globală și guvernele din întreaga lume și-au reluat angajamentul de a adopta măsuri pentru a acoperi decalajul din infrastructură prin aplicarea unor procese de aprobare mai eficiente și reducerea barierelor în fața investițiilor private, mai arată analiza ciatată.

Reforma pieței: situația de fapt nu este adecvată scopului urmărit

În ultimul an am fost martorii unor mișcări semnificative din partea guvernelor de a reforma structura pieței dintr-o serie de sectoare ale infrastructurii.

Aceasta se datorează în mare parte recunoașterii faptului că este posibil ca sistemele de piață actuale să nu asigure investițiile și eficiențele necesare. Mulți lideri din infrastructură și din domeniul reglementărilor încep să recunoască faptul că regula tradițională de plafonare a prețului – deși populară în rândul consumatorilor – s-ar putea să nu permită sectorului utilităților și altor sectoare reglementate să răspundă cererii tot mai mari de capacități suplimentare, potrivit KPMG.

Se datorează în același timp faptului că dinamica infrastructurii și piețelor utilităților suferă schimbări odată cu introducerea surselor și tehnologiilor de nouă generație; de exemplu, pentru creșterea eficienței rețelelor și sistemelor de contorizare inteligente este deseori nevoie de schimbarea reglementărilor.

Tendințe relevante care continuă în 2015

  • Guvernele acționează pentru deblocarea proiectelor
  • Rolul în schimbare al instituțiilor financiare internationale și băncilor de dezvoltare
  • Se intensifică lupta pentru talente
  • Eforturi pentru o mai bună performanță a activelor
  • Orașele își concentrează atenția asupra mobilității urbane

Noi tendințe emergente în 2015

  • Riscurile politice și normative urcă pe agenda
  • Reforma pieței: situația de fapt nu este adecvată scopului urmărit
  • Creșterea complexității începe să frâneze marile proiecte
  • Găsirea unui echilibru între necesitate și oportunitate
  • Deficitul de resurse stimulează investițiile
  • Actorii din infrastructură capătă valențe globale

România are nevoie să recupereze decalajele mari din Infrastructura (în special căi rutiere și feroviare, dar și utilități), sănatate, educație, dezvoltare regională și urbană, energie, restructurarea capacității de administrare guvernamentală și consolidarea instituțiilor statului, iar, pe lângă autoritățile centrale, un rol esențial îl va avea și inițiativa municipalităților în scopul promovării unor astfel de proiecte de modernizare prin absorbția fondurilor comunitare la nivel local și regional, mai susține Nemoianu.

Ea este de părere că potențialul este uriaș pentru astfel de proiecte mai ales dacă ne gândim la fondurile structurale alocate României și la fondurile de coeziune planificate a urma până în 2020.

„Perioada care va urma va reprezenta una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul public, având în vedere că guvernul și autoritățile în general încep în sfarșit să fie judecate după criterii de eficiență economică, transparență și performanță durabilă în îmbunatațirea serviciilor publice”, a afirmat Nemoianu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii