Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

CORONAVIRUS |
|

Taxhouse: Unde ne aflăm după OUG 30/2020 și ce ar trebui revizuit și îmbunătățit

Cristian Rădulescu, Partener Taxhouse, analizează problemele teoretice și practice pe care această reglementare le poate aduce companiilor și oferă câteva posibile rezolvări.
shutterstock_1661286850

Raportarea la cadrul legislativ internațional

Din punct de vedere al protecției împotriva șomajului există, înainte de toate, o Convenție internațională adoptată la Geneva în 1988 (Convenția 168/1988) pe care România a ratificat-o în anul 1992 prin Legea 112, ocazie cu care nu a exclus vreo obligație din angajamentele adoptate în cadrul Convenției și nici nu și-a rezervat dreptul unei derogări temporare privind astfel de obligații instituite la nivelul Convenției internaționale. Prin raportare la cadrul Convenției internaționale, se rețin următoarele aspecte relevante:

  • Orice stat membru (inclusiv România) trebuie să extindă protecția Convenției și la următoarele situații:

pierderea câștigurilor salariale datorate șomajului parțial definit ca o reducere temporară a duratei normale sau legale de lucru;

suspendarea sau reducerea câștigului, datorată unei suspendări temporare a lucrului, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economine, tehnologice, structurale sau similare i.e. art 52 alin (1) lit. c) din Codul Muncii

Aspectele teoretice și practice deosebit de importante ale șomajului tehnic ce ar trebui îmbunătățite:

a. Raportarea la contractele de muncă active în data de 23 martie 2020 pentru a stabili nivelul în care statul subvenționează indemnizația de șomaj tehnic nu face decât să îi discrimineze negativ pe angajatorii diligenți și care au avut posibilitatea de a reacționa rapid sau au avut chiar obligația de a suspenda contractele de muncă înainte de data de 23 martie 2020;

b. Se impune înlocuirea referinței limitative la încasări cu o referință la încasări și/sau venituri înregistrate în contabilitatea companiilor sau, potențial, la alte elemente cum ar fi anularea comenzilor deja lansate de clienți, reducerea comenzilor etc;

c. Efectuarea unei analize de cash-flow a companiei pentru a determina capacitatea financiară viitoare care însă va îngreuna procesul sau, alternativ, simplificarea procedurii prin eliminarea acestei condiții suplimentare legată de capacitatea financiară;

Mai mult, măsura impozitării indemnizațiilor de șomaj tehnic ar putea pune o presiune și mai mare pe bugetul de șomaj datorită următoarelor aspecte:

  • Prin menținerea impozitării indemnizațiilor și plata lor la nivelul brut către angajator există riscul operațional ca o parte dintre impozitele și contribuțiile sociale în cotă de 41,5% să nu se întoarcă la bugetul se stat, în acest fel creându-se o presiune adițională asupra bugetului de șomaj;
  • Prin OG 29/2020, amânarea plății obligațiilor fiscale datorate la 25 martie 2020 și 25 aprilie 2020 (cel puțin până la data de 15 mai 2020) se poate face fără a atrage accesorii sau clasificarea obligațiilor fiscale neachitate ca “restante” și fără a se putea începe procedurile de executare a acestora și acest lucru ar putea fi valabil și pentru contribuțiile sociale și impozitul aferent indemnizațiilor brute de șomaj tehnic încasate de la stat;

d. Adăugarea în reglementare a situației de întrerupere parțială a activității angajatorului care poate beneficia de subvenționarea indemnizației de șomaj tehnic pe lângă situația reglementată actualmente strict legată de reducerea activitiatii de la art. XI alin. (2) lit. b) din OUG 30/2020;

e. Clarificarea încadrării angajaților sezonieri și a angajaților part-time în sistemul de subvenționare de către stat a indemnizațiilor de șomaj tehnic;

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii