Cautare




, Contributor

Consultant și analist de risc politic, CEO Smartlink, fost Policy Manager la Google Bruxelles

Leadership |
|

Superclanurile românești: nevoia de sustenabilitate

O parte importantă a dezbaterii economice din România se concentrează asupra modului în care statul ar trebui să arbitreze între capitalul intern și cel străin.
editorial radu magdin_ok

Sprijinirea mai mult a capitalului intern a devenit o parte esențială a discursului economic al PSD, un “panaceu” pentru optimizarea impozitelor, repatrierea profitului și chiar delocalizarea producției asociată adesea cu companiile multinaționale. Cu excepții notabile (discuția despre salarii și dorința de a lucra în companii românești), mulți dețin o perspectivă idilică asupra capitalului românesc și ignoră problema mare de consolidare și transformare cu care se confruntă.

În România, poveștile marilor afaceri de succes sunt construite în jurul spiritului antreprenorial și al muncii din greu a celor care au profitat de oportunitatea provocată de tranziția de la comunism la economia de piață și integrarea europeană. Este adesea cazul ca, atunci când se aude numele unei mărci, primul instinct al oamenilor este să se gândească la povestea fondatorului/proprietarului său. Un exemplu ar putea fi Dedeman și asocierea naturală cu familia Pavăl.

În întreaga lume, companiile de familie se descurcă bine. Potrivit raportului “Family 1000” al Credit Suisse, începând din 2006, aceste companii au depășit performanțele celor nedeținute de către familii. Cu toate acestea, într-un mediu politic și de afaceri volatil, încercarea lor de a rămâne pe primul loc nu este ușoară. Aceasta implică, după cum arată raportul Deloitte privind 100 de viitori lideri ai companiilor de familie de la EMEA, găsirea unui echilibru între valorile familiei, creșterea și independența proprietății. Provocarea este să gândim creativ în ceea ce privește investițiile geografice și expansiunea, inovarea și cercetarea, precum și rolul noilor tehnologii.

Atât în România, cât și în restul Europei Centrale și de Est, viitorul acestor companii este și mai mult în joc, dat fiind faptul că rădăcinile afacerilor nu sunt profunde, iar timpul primei succesiuni se apropie rapid. Inițiativa antreprenorială de la început trebuie să fie menținută și susținută de adaptare și transformare continuă. În mod clar, identificarea responsabilului pentru succesiune trebuie să corespundă cu cât de bine este pregătit/ă moștenitorul/moștenitoarea, cu cât de bine este conectat/ă atât la realitățile de afaceri, cât și la complexitatea evoluțiilor economice și politice. Dacă există un lucru pe care aș dori să-l subliniez pentru cei interesați de România și de ECE, acela este că politica va deveni din ce în ce mai relevantă în următorii ani. Nu știu dacă aceasta este o veste bună sau proastă, dar este un element cheie care trebuie considerat alături de alte întrebări esențiale legate de modul în care au evoluat condițiile inițiale pentru succes. Expertiza și o înțelegere mai profundă a tendințelor structurale vor fi foarte prețioase în următorii ani.

Direct legat de punctul meu de vedere anterior este ideea de atenuare a situației dificile cu care capitalul străin se confruntă în prezent în România. Învățătura principală? Investiți în construirea unor conexiuni puternice cu comunitățile pe care le deserviți; acest lucru ar genera nu numai mai multe venituri, dar va acționa și ca cea mai bună protecție în perioade economice și politice complicate, când politicienii sunt chemați să decidă cine ar trebui să plătească factura.

Contrar așteptărilor, politicienii sunt ființe simple, a căror comportament este condus, de cele mai multe ori, de ceea ce spun sondajele. Cel mai simplu lucru este să impozitezi pe cei a căror favorabilitate este cea mai mică (gândiți-vă doar la bănci și faceți conexiunea cu recenta ordonanță de urgență). Cred că fiecare întreprindere importantă din România ar trebui să pună mai multe resurse în a se angaja cu publicul; și acest aspect este mai mult decât despre bunele practici de afaceri. Este vorba despre munca filantropică, despre educația civică, despre educația financiară și educație în general, despre realizarea de mișcări strategice către nevoile societății, care, din păcate, nu sunt satisfăcute de cadrul instituțional actual.

Gestionarea succesiunii, înțelegerea politicii și construirea unor relații puternice cu comunitatea este ceea ce va face diferența într-un mediu de afaceri local care va continua să fie volatil și extrem de competitiv. După cum știm prea bine, menținerea în top este mai dificilă decât drumul până acolo – o lecție care trebuie internalizată de marile companii de familie din România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii