Cautare




, Contributor

Forbes.com

Macroeconomie |
|

Studiu: Zona Euro înaintează cu greu spre stabilitate

Fotolia_10188620_Subsc_fmt.jpg
Raportul de iarnă al Ernst & Young, Eurozone Forecast (EEF), arată că PIB-ul Zonei Euro va scădea cu 0,2% în 2013, dar se va consemna o creştere modestă din 2014 până în 2016, de 1,3% pe an. Rate de creştere similare sunt de aşteptat şi pentru restul decadei. Diferenţele de creştere între nordul şi sudul Europei se vor menţine şi pe viitor, fiind estimate creşteri în câteva dintre ţările din sud, dar nu mai devreme de 2015.

În pofida unui an dominat de turbulenţe în Zona Euro, uniunea monetară va intra în 2013 cu o perspectivă mai bună decât cu 12 luni în urmă. Deşi au apărut indicii de îmbunătăţire a stabilităţii economice, rămân pe mai departe multe obstacole importante de depăşit înainte să poată avea loc orice fel de redresare – se arată în raportul de iarnă al Ernst & Young, Eurozone Forecast (EEF).

Deşi riscul ieşirii Greciei din Zona Euro s-a redus de la 15% la 5%, nu se vor înregistra alte creşteri semnificative până când nu vor fi eliminate îndoielile care persistă în legătură cu stabilitatea Euro. EEF prevede că BCE şi guvernele mai au multe de făcut pentru a stinge preocupările rămase. Există, totuşi, semne încurajatoare că mixul de politici s-a redirecţionat de la unul centrat exclusiv pe măsuri de austeritate la unul menit să stimuleze creşterea.

Prăbuşirea încrederii în ciuda eforturilor factorilor de decizie

Atâta vreme cât cadrul de reglementare care asigură supravieţuirea Zonei Euro este, pe mai departe, în curs de definire, încrederea mediului de business şi a consumatorilor nu s-a îmbunătăţit, aşa cum s-a întâmplat cu pieţele financiare în săptămânile imediat următoare discursului lui Mario Draghi, din iulie 2012, când declara că Banca Centrală Europeană va face “tot ceea ce este nevoie” pentru a proteja Zona Euro. De fapt, s-au consemnat scăderi constante ale încrederii, în ambele cazuri, în ultimele 12-18 luni.

Până la îmbunătăţirea încrederii, companiile vor rămâne în starea de "aşteaptă să vezi ce se întâmplă” şi se vor limita la restrângerea cheltuielilor de capital, a activităţilor de recrutare şi a activităţilor de fuziuni şi achiziţii. Prognoza EEF prevede o scădere de 1,2% a capitalul fix în 2013, care va urma scăderii de 3,6% estimate pentru 2012. Ca urmare a măsurilor preconizate pentru 2013, care vizează supravieţuirea mediului de busniess în Zona Euro, EEF preconizează o îmbunătăţire gradată a încrederii şi o creştere de 2,3% a investiţiilor în 2014.

EEF preconizează că investiţiile de business ar putea continua să scadă, câtă vreme condiţiile de creditare se vor menţine restrictive în viitorul apropiat. Cele mai recente rapoarte bancare arată o înăsprire a criteriilor de creditare, ceea ce va afecta mai ales întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile). Este puţin probabil să apară o relaxare a condiţiilor de creditare până când economia Zonei Euro nu va începe să crească din nou, ceea ce, conform prognozei EEF, va avea loc începând cu al doilea trimestru din 2013. 

Raze de speranţă pentru economiile periferice

Pe termen scurt, e de aşteptat ca economiile perferice să continue să performeze sub prognozele oficiale, ceea ce va atrage după sine noi depăşiri ale deficitelor fiscale şi creşteri ale datoriei publice în următorii ani. EEF prognozează continuarea recesiunii în 2013 în Grecia, Portugalia, Italia şi Spania şi continuarea scăderii cererii de pe piaţa internă, dar un PIB în creştere pozitivă în Irlanda.

În condiţiile în care previziunile pe termen scurt se menţin în zona de incertitudine pentru economiile periferice, au început să se întrezărească raze de speranţă pe termen mediu. Au fost înregistrate progrese semnificative în restructurarea economiilor periferice. S-au atins creşteri mari de productivitate, în special în ţări precum Irlanda şi Spania. Acestea au dus la inversarea tendinţelor negative în competitivitate şi s-au reflectat în creşteri solide ale exporturilor. Cu toate acestea, ajustările necesare pe zona competitivităţii sunt încă departe de a se fi încheiat. Pe termen scurt, aceste schimbări au supus la presiuni semnificative veniturile gospodăriilor, ceea ce va duce la adâncirea şi prelungirea recesiunii domestice în aceste ţări.  

Consolidarea exporturilor a contribuit la reducerea deficitelor de cont curent, care erau foarte mari la începutul crizei şi reprezentau un simptom al dezechilibrelor din cadrul acestor economii. De asemenea, acestea au ameliorat problemele de finanţare apărute pe măsură ce fluxurile externe de capital au secat. Cu toate acestea, adevăratele beneficii ale acestora nu vor fi resimţite în viitorul imediat.

Un nou imbold pentru creşterea exporturilor ar putea veni dintr-o reducere a ratelor dobânzilor, însă anunţurile făcute recent de Banca Centrală Europeană dau de înţeles că nu există, pentru moment, politici sau relaxări cantitative avute în vedere. Potrivit estimărilor EEF, BCE ar putea menţine rata dobânzii de politică monetară la acelaşi nivel până în 2017, deoarece, având în vedere riscurile de revizuire în scădere a estimărilor, deflaţia reprezintă un risc mai mare decât inflaţia. Potrivit estimărilor, inflaţia ar trebui să scadă de la 2,5% în 2012 la 1,3% în 2015.

Privind în perspectivă

Cu toate că există câteva indicii pozitive pentru Zona Euro, e doar începutul drumului. Mai sunt de făcut paşi importanţi pentru completarea cadrului de uniune bancară şi fiscală, pentru introducerea unor forme de euro-obligaţiuni şi pentru implementarea completă a Pactului de creştere. Deşi aceşti paşi ar putea duce la un început în restabilirea încrederii, e puţin probabil să influenţeze prognozele privind cererea şi creşterea pe termen scurt.

În acest context, România se va confrunta, în continuare, cu provocări atât interne, cât şi externe, fiind dependentă, ca toate celelalte ţări din Europa de Est, de situaţia din Europa occidentală şi, în particular, din Zona Euro. Adâncirea crizei actuale ar putea submina o revenire susţinută, datorită exporturilor slabe către această regiune.  Însă, paşii care s-au facut,  până în prezent, au generat un progres în consolidarea finanţelor publice.

Prognozele şi analizele cuprinse în EY Eurozone Forecast au la bază modele Băncii Centrale Europene (BCE) pentru economia Zonei Euro. Aceste modele sunt dezvoltate pe baza unor teorii şi tehnici economice de vârf folosite de BCE pentru a face prognozele sale trimestriale în privinţa Zonei Euro.  

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii