FacebookTwitterLinkedIn

Accesul limitat sau restricționat la sistemul de sănătate în perioada pandemiei, precum și teamă românilor de a nu contracta COVID-19 din clinici și spitale au acutizat și mai mult acest comportament de evitare și amânare a monitorizării sănătății.

Astfel, aproape jumătate dintre românii din mediul urban au mers mai puțîn sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). În paralel, un sfert dintre români (23%) nu și-au făcut deloc analize de sânge, respectiv 29% nu au apelat la investigații, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenție.

Datele arată faptul că interesul pentru a merge la medic și pentru a face analize a fost mai scăzut in rândul bărbaților și al persoanelor cu educație și venituri mai mici.

În pandemie, persoanele cu afecțiuni cronice au avut, din păcate, un comportament destul de asemănător cu restul populației urbane, adică aproape jumătate (46%) au apelat mai rar sau deloc la medicul specialist sau la analize la sânge (42%) și mai mult de jumătate (57%) la investigații și ecografii de prevenție.

Bolnavii cronici au ținut legătura cu medicul de familie într-o măsură mai mare comparativ cu populația urbană, cel mai probabil pentru a primi rețeta pentru afecțiunea cronică. Cu toate acestea, o treime dintre ei (34%) au mers mai rar sau chiar deloc la medicul de familie.

Mai puțin de o treime dintre românii din mediul urban (31%) au apelat la medicină la distanță, canalele preferate fiind consultațiile prin telefon (20%) sau WhatsApp (12%), scoruri mai mici fiind înregistrate de consultații video prin internet sau prin platformele de telemedicină ale clinicilor (doar 6%).

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online in perioada 2-6 iulie 2021, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta intre 18-60 ani, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1.000 respondenti, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.