Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Uncategorized |
|

Studiu GfK: Care este principala problemă cu care se confruntă vârstnicii din România

Aproximativ 1.500.000 de vârstnici din România sunt astăzi afectați de singurătate într-o mai mare sau mai mică măsură, conform studiului național realizat de GfK pentru Fundaţia Principesa Margareta a României în septembrie 2015.
shutterstock_150773027

În acest raport sunt relevate cele mai mari probleme ale vârstnicilor din România, și anume situația financiară, problemele de sănătate, dependența de ceilalți, sentimentul de inutilitate și de singurătate, precum și lipsa unui interlocutor.

Potrivit Institutului Național de Statistică, aproximativ 3,24 milioane de persoane din populația totală a României au vârsta de peste 65 de ani. de Statistică, aproximativ 3,24 de milioane de persoane din populația totală a României au vârsta de peste 65 ani.  În conteztul în care țara se confruntă cu emigrarea tinerilor, maladiile moderne, insuficiența resurselor umane și financiare specializate, mare parte din vârstnici trăiesc singuri și sunt lipsiți de contact social.

VEZI ȘI ALTE STUDII GFK:

INTENȚIA ROMÂNILOR DE A CHELTUI RĂMÂNE LA UN NIVEL SCĂZUT

CÂT DE DES FAC ROMÂNII ECONOMII

Astfel, în urma unui studiu, GfK a evidențiat cele mai des întâlnite prbleme cu care se confruntă vârstnicii. Potrivit acestuia, 58% din respondenți au precizat că situația financiară este principala problemă a acestora. Aceasta este urmată, în ordinea importanței, de problemele de sănătate (46%), dependența de ceilalți (36%), lipsa utilității (33%) și singurătatea (30%).

Din studiu a reieșit că numărul femeilor afectate de singurătate este mult mai mare decât cel al bărbaților, iar persoanele din mediul urban sunt mai afectate decât cele din mediul rural.

Cu toate acestea, singurătatea nu este neapărat legată de absența fizică a celor apropiați, având în vedere faptul că 50% din cei care locuiesc cu cineva se simt totuși singuri.

În urma aceluiași studiu a reieșit faptul că 3 din 10 respondenți ar alege comunicarea cu semenii.

La polul opus, vârstnicii care fac parte din familii extinse au o viață mai activă prin prisma activităților pe care le desfășoară pentru a ajuta familia și au în continuare sentimentul utilității.

Referitori la vârstnicii intelectuali, aceștia rămân activi prin intermediul cărților și a evenimentelor în care se implică.

În cazul la cârstnicii instituționalizați, viața activă estre restricționată – activitățile pe care le pot întreprinde sunt în strânsă legătură cu posibilitățile oferite de către instituția în care sunt rezidenți.

Sursele preferate de informare, în ordinea credibilității, sunt: apropiații, experții, televiziunea, instituțiile, radioul și ziarele. Cei din mediul urban au mai multă încreștere în televiziune, presă, internet, persoane și instituții acreditate decât cei din mediul rural. În schimb, cei din mediul rural au mai mare încredere decât cei din urban în familie, prieteni și cunoștinte.

De asemenea, subiectele care îi interesează pe vârstnici sunt, în ordinea importanței, boli și tratamente, pensii și ajutoare, politică, știri diverse (mondene), autorități care îi pot ajuta, știri economice, cumpărături mai ieftine, evenimente culturale.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii