Cautare




, Contributor

Afaceri |
|

Studiu: Economia circulară în România

Tranziția spre o economie circulară va aduce beneficii economice, sociale şi de mediu în toată Europa, arată cel mai recent studiu.
 aboneaza-te
Economie

În UE, economia circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB, 90-110 miliarde de euro investiţii şi până la 2,5 milioane de locuri de muncă, în 2018, arată un studiu realizat de către Enel şi The European House – Ambrosetti.

Studiul analizează cât de avansat este stadiul Economiei Circulare în Europa (27 de state membre UE şi Regatul Unit al Marii Britanii). Se utilizează un model de analiza inovator, Circular Economy Scoreboard, care ia în considerare toate dimensiunile macro ale fenomenului (datele de intrare sustenabile, sfârşitul ciclului de viaţă, prelungirea duratei de viaţă a produselor / serviciilor, precum şi creşterea intensităţii utilizării).

Studiul evaluează beneficiile economice, sociale şi de mediu pe care le aduce tranziţia la un model de dezvoltare circular, în UE, precum şi în Italia, România şi Spania. În UE, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB, 90-110 miliarde de euro investiţii şi până la 2,5 milioane de locuri de muncă, în 2018“, arată Enel.

Economia circulară: pro sau contra?

Studiul arată că economia circulară generează beneficii majore pentru mediu, care decurg din utilizarea energiei şi a materialelor regenerabile sau din reutilizare şi reciclare. Sunt vizate ciclurile de viaţă viitoare, extinderea duratei de viaţă utile şi creşterea intensităţii utilizării bunurilor şi produselor.

Impact pozitiv asupra creşterii economice, forţei de muncă, investiţiilor, productivităţii muncii şi numeroase beneficii pentru mediu. Dacă există un proiect capabil să dezvolte o viziune pozitivă şi pe termen lung pentru viitorul UE, acesta este, fără îndoială, Economia Circulară“, este principala concluzie a studiului “Europa circulară: cum să gestionăm cu succes tranziţia de la o lume liniară la una circulară”.

Dezvoltarea unei economii circulare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru a face Europa mai competitivă, modernizându-i economia, revitalizând industria şi creând locuri de muncă, printr-o creştere sustenabilă şi pe termen lung. În acest context, penetrarea crescândă a surselor regenerabile, împreună cu utilizarea mai mare a energiei electrice în consumul final, pot amplifica oportunităţile care decurg din Economia Circulară şi este cel mai eficient mod de a decarboniza economia şi societatea în care trăim”, a precizat Francesco Starace, CEO şi general manager Enel.

La rândul său, Valerio De Molli, CEO al The European House – Ambrosetti, afirmă că lumea se confruntă cu provocări uriaşe.

Au loc schimbări economice, climatice şi tehnologice profunde şi rapide, care ne modelează societăţile şi stilurile de viaţă. A sosit timpul pentru Europa. Economia Circulară are tot ce trebuie pentru a deveni un <catalizator pentru binele comun>, în jurul căruia putem dezvolta o viziune de ansamblu pentru viitorul Europei. ”

Studiul a fost realizat de către Fundaţia Enel şi The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel şi Enel X și a fost prezentat sâmbăta, 5 septembrie, , la Forumul The European House – Ambrosetti, în cadrul unei videoconferinţe de presă, la care au participat Valerio De Molli, managing partner & CEO al The European House – Ambrosetti, Francesco Starace, CEO şi general manager Enel, şi Francesco Venturini, CEO Enel X.

Despre România, Valerio De Molli, managing partner & CEO al The European House – Ambrosetti crede că “România are nevoie să avanseze substanţial, pe toţi cei patru piloni”.

Adoptarea pe scară largă a economiei circulare necesită un efort coordonat, spun reprezentanţii Enel X.

Adoptarea pe scară largă a economiei circulare necesită un efort coordonat, menit să re-imagineze şi să reconfigureze, într-o perspectivă circulară, multe, dacă nu toate schemele de producţie şi modelele de afaceri. Acest lucru se întâmplă şi prin reproiectarea şi propunerea unui nou model al sistemului energetic, abandonând treptat combustibilii fosili în favoarea surselor de energie regenerabilă şi a energiei electrice că vector pentru decarbonizarea completă a tuturor sectoarelor. Lipsa de claritate în ceea ce priveşte circularitatea şi, în consecinţă, absenţa instrumentelor adecvate pentru măsurarea şi monitorizarea economiei circulare au fost două dintre principalele obstacole în calea tranziţiei circulare. Acest studiu ne permite să ne îndreptăm către o viziune şi o strategie clare, cu obiective măsurabile, instrumente de care Europa şi toate companiile au nevoie pentru a fi centrul atât al tranziţiei energetice, cât şi al tranziţiei de la un model de dezvoltare liniar la unul circular”, a declarat Francesco Venturini, CEO Enel X.

Evaluarea “nivelului de circularitate” al celor 27 de ţări ale UE şi al Regatului Unit a fost completată de un sondaj, prin care 300 de lideri de afaceri europeni au fost întrebaţi despre necesitatea adoptării unor măsuri circulare în companii. Dintre repondenţi, 95% consideră că economia circulară este o alegere strategică pentru compania lor: este mai presus de toate un instrument pentru a obţine un avantaj competitiv în ceea ce priveşte diversificarea, extinderea cotei de piaţă şi reducerea costurilor.

Cu toate acestea, majoritatea liderilor de afaceri europeni consideră că ţara lor nu este pregătită să facă faţă provocărilor economiei circulare; incertitudinea cu privire la crearea de valoare (43,6% dintre răspunsuri) şi lipsa abilităţilor (35,9%) sunt cele mai frecvente două răspunsuri cu privire la obstacolele din calea dezvoltării economiei circulare în Europa.

Având în vedere rolul crucial al Economiei Circulare în discursul politic actual atât la nivel european, cât şi naţional, studiul a fost completat de o evaluare cantitativă a beneficiilor socio-economice şi de mediu ale economiei circulare. A fost conceput un model econometric inovator şi unic, care se concentrează pe Uniunea Europeană şi Regatul Unit în ansamblu şi pe cele trei ţări de interes ale studiului: Italia, România şi Spania.

Deşi modelul de evaluare propus de studiu arată că tranziţia către economia circulară oferă diferite avantaje economice, sociale şi de mediu, tranziţia de la modelul de dezvoltare liniar la cel circular trebuie să ia în considerare câteva aspecte critice. În acest sens, raportul sugerează 10 domenii de intervenţie, cu politici specifice, pentru a face faţă provocărilor legate de tranziţia circulară şi pentru a profita în mod eficient de beneficii: definirea strategiilor naţionale pentru o dezvoltare economică circulară pentru statele membre UE; redefinirea guvernanţei economiei circulare pentru a sprijini o tranziţie cuprinzătoare în toate sectoarele; folosirea legislaţiei pentru promovarea tranziţiei circulare; crearea de condiţii competitive pentru soluţiile non-circulare; utilizarea finanţării ca pârghie pentru promovarea cercetării şi dezvoltării şi a bunelor practici în domeniul economiei circulare; abordarea lipsei unei definiţii clare şi a unor indicatori consistenţi şi cuprinzători; transformarea modelelor de afaceri care generează deşeuri în modele circulare; promovarea de măsuri transversale şi de coordonare pentru toate sectoarele afectate de tranziţia la o economie circulară; valorificarea economiei circulare pentru a regândi oraşele şi spaţiile urbane; promovarea culturii şi a conştientizării cu privire la beneficiile economiei circulare“, mai arată studiul.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii