Când prima celebritate căreia îi vinzi o bijuterie este Elizabeth Taylor, faimoasă pentru colecţia ei de giuvaiere, e clar că ai ştiut să îţi alegi drumul. Excentric,
ca orice britanic care se respectă, Stephen Webster pledează pentru cât mai multă culoare în lumea bijuteriilor. Creaţiile sale se vând azi în Statele Unite, Dubai, Hong Kong, Japonia, Rusia; Stephen Webster este unul dintre cei mai originali şi apreciaţi bijutieri independenţi.
Ai un raft plin de premii. Dintre toate realizările tale, care este cea mai importantă?
Pentru mine şi pentru toţi cei care lucrează cu mine a fost o mare onoare să îmi fie acordată distincţia de membru al Ordinului Imperiului Britanic pentru măiestrie şi munca de instruire pe care o depun în giuvaiergerie. Pentru noi, pasiunea şi abilităţile de mari bijutieri înseamnă totul.
Cum a început povestea ta de succes? Care a fost primul tău contact cu designul de bijuterii?
Am intrat la facultatea de arte cu gândul de a studia designul de modă şi, într-o zi, din întâmplare, am dat de sala unde se ţinea cursul de design de bijuterii. Focul, zgomotul, substanţele chimice şi toate acele obiecte strălucitoare mi s-au părut dintr-odată mult mai interesante decât ceea ce ţine de modă. Şi apoi, ca într-o poveste de dragoste, am ajuns pasionat până la obsesie de tehnicile specifice giuvaiergeriei.
Ai studiat, ai experimentat, ai avut diverse colaborări. Şi ţi-ai făcut propria companie. Cum au fost primii ani?
Mi-am petrecut primii zece ani în această profesie învăţând, realizându-mi potenţialul maxim ca meşteşugar. Următoarea decadă tot meşteşugar am fost, doar că eram deja foarte experimentat şi acordam o atenţie mai mare dezvoltării stilului personal. Din această perioadă datează gustul meu pentru pietrele în diferite nuanţe. În consecinţă, creaţiile mele au devenit flamboaiante, îndrăzneţe şi colorate. Cu timpul, am îmbrăcat aceste piese în poveşti – istorii personale sau istorii pe care le-am imaginat. Bijuteriile mele au stârnit mereu întrebări, aşa că aceste poveşti erau necesare.
Citește și Lana Dumitru: „Româncele ar trebui să poarte mai des fericirea“
Care au fost provocările cele mai mari în dezvoltarea companiei care îţi poartă numele?
Am ştiut cu multă vreme în urmă că interesul meu primordial este creativitatea, lucru care nu se regăseşte în mare parte din această industrie. Din acest motiv, să construieşti un brand ca acesta înseamnă luptă, dar, în ciuda tuturor dificultăţilor, am reuşit să realizez multe lucruri, fără compromis. Felul în care este percepută azi giuvaiergeria de înaltă clasă se datorează în bună măsură acelor designeri care, la fel ca mine şi colegii mei de la brandul Stephen Webster, au continuat să împingă graniţele inovaţiei într-un domeniu de afaceri foarte conservator.
Care a fost prima vedetă care a purtat o bijuterie creată de tine?
Elizabeth Taylor a cumpărat un inel de la mine. Era în 1984, pe când lucram în Santa Barbara.
Când ai simţit ce înseamnă succesul?
Unul dintre cele mai bune lucruri care ţi se întâmplă atunci când eşti mereu concentrat pe ceea ce faci, când te lupţi să scoţi din tine ce ai mai bun, este că oportunităţile apar pur şi simplu. Şi nu am pierdut-o pe niciuna dintre ele. Aşa mi-am petrecut viaţa: dedicat, alocând mult timp acestui domeniu. Dacă mă gândesc la momentul de început, pe când lucram într-un orăşel de lângă estuarul Tamisei, şi la acesta de acum, pare că am parcurs cale lungă. Acest drum a adus schimbări şi progres, dar lucrurile nu s-au întâmplat niciodată rapid. Eu şi echipa mea suntem mândri de locul pe care îl ocupăm în industria giuvaiergeriei şi în domeniul luxului în general. Eu zic că îl merităm.
Bijuteria cu tematică animalieră e una dintre obsesiile tale. Ai creat o întreagă colecţie – fascinantă, opulentă – pe care ai denumit-o atât de inspirat Jewels Verne…
Multe dintre colecţiile mele sunt figurative. Fly by Night, Magnipheasant şi Love Me, Love Me Not sunt inspirate de fauna sălbatică din zona rurală, dar cea mai puternică influenţă rămâne oceanul. Îl iubesc. Am o casă cu vedere spre Canalul Mânecii.
De ce referirea la Jules Verne? E unul dintre autorii tăi preferaţi? Ce îţi place să citeşti?
Îmi place P.G. Wodehouse – la el găseşti cel mai bun umor britanic. Îl citeşti şi înţelegi multe în ce ne priveşte pe noi, pe englezi. Literatura a reprezentat adesea un punct de început pentru modele sau pentru întregi colecţii create de mine. „20 000 de leghe sub mări“, care a stat la baza liniei Jewels Verne, a fost cartea mea favorită în copilărie.
Îţi plac contrastele dramatice, de exemplu negru versus verde. Pentru mine, aceasta este una dintre caracteristicile care-mi spun că bijuteria poate fi o creaţie Stephen Webster. Unde este cel mai mult apreciat acest stil? Care sunt cele mai bune pieţe?
E o chestiune schimbătoare. Bun, cei mai mulţi clienţi sunt americani. Suntem pe acea piaţă de douăzeci de ani şi am făcut acolo multă muncă de teren. Îmi place să fac afaceri în acea zonă pentru că există foarte multă diversitate şi un entuziasm nesfârşit. Piesele din colecţiile noastre cele mai de succes sunt cumpărate de oameni de diverse naţionalităţi. Există unele variabile în ce priveşte preferinţele cromatice, dar, în general, un bestseller devine un model căutat la nivel internaţional.
În anii ce vin, unde se anunţă cele mai mari oportunităţi?
În ultimii zece ani, domeniul giuvaiergeriei a fost marcat de doi factori foarte importanţi. Primul este reprezentat de continua schimbare în acţionariatul tot mai fragmentat al unor companii de familie. Ele au trecut în proprietatea conglomeratelor de lux care sunt conduse de ambiţii globale de dominare a pieţelor. Sectorul de lux este foarte bun la augmentarea laturii aspiraţionale a produselor de brand. Spaţiul pe care mărcile din cele trei mari grupuri îl ocupă a redus la extrem locul disponibil pentru independenţi în zonele cele mai bune de expunere. Acest marketing pe scară mare înseamnă totodată creativitate mult diminuată. Ca reacţie, au apărut bijutieri care fac din originalitate punctul lor forte. Iar produsele lor nişate au beneficiat de pe urma unor magazine de tipul Dover Street Market şi Colette sau Hirshleifers şi Jeffrey în Statele Unite, acestea fiind acum destinaţii cunoscute de toţi cei interesaţi de giuvaiergeria creativă.
De regulă porţi bijuterii. Care sunt favoritele tale?
În ultima vreme nu prea… Călătoresc mult şi faptul că la aeroport trebuie să-mi scot mereu ce am pe mine m-a făcut să mă las păgubaş. Am două inele pe care le port alternativ, o brăţară din colecţia mea England Made Me şi ceasul Parmigiani.
În materie de vestimentaţie ce alegi?
Toată garderoba mea se cam reduce la trei nume: John Varvatos, McQueen şi Westwood.
Cum arată o zi de relaxare a unui gentleman bijutier?
Sunt membru al Victoria & Albert Museum şi al Academiei Regale. Vizitez toate expoziţiile, importante sau mai puţin importante, organizate de ambele instituţii. De asemenea, trec regulat pe la Muzeul Sir John Soane aflat în Lincoln’s Inn Fields. Weekendurile mi le petrec la reşedinţa mea de pe coasta comitatului Kent. E casa de care ţi-am spus, cu acea panoramă senzaţională asupra mării.
