FacebookTwitterLinkedIn

Forbes: Există în prezent o criză de personal la nivelul industriei de comunicare din România?

Ștefan Iordache: Avem mai multe tensiuni din perspectiva recrutării. Atracția industriei de publicitate a scăzut. Au apărut și alte industrii cu „glamour”. Apoi, în publicitate au apărut mai multe specializări și atunci avem un bazin potențial de recrutare mai larg. Există și plecări din industrie către clienți sau către freelancing. Iar ca efect, găsim mai greu omul potrivit pentru locul potrivit.

Probabil, cea mai importantă problemă în zona recrutarii este că, mai degrabă, industria de publicitate se canibalizează. Adică, agențiile angajează oameni de la alte agenții, în loc să atragă talente din alte domenii cum ar fi: gaming, consultanță, project manageri din alte industrii, producători de televiziune, specialiști în marketing care au lucrat la clienți, chiar și analiști financiari.

Industria de publicitate din România este în transformare și are nevoie de specializări diferite. Avem o problemă, dar oportunitatea este și mai mare.

Forbes: Din experiența dumneavoastră, care sunt posturile și pozițiile deficitare în găsirea de oameni pregătiți pentru fiecare tip de agenție?

Ștefan Iordache: Probabil zona digitală este cea în care avem cele mai multe dificultăți. Este o competență deficitară pentru toate industriile și implicit suntem în situația unei cereri de resurse mai mari decât oferta.

Forbes: În cadrul Publicis Group România, care sunt problemele cu care v-ați confruntat frecvent la angajările de seniori? Dar în cazul juniorilor?

Ștefan Iordache: Avem dificultăți de surmontat în zona echilibrului între viață personală și muncă pentru seniori și în zona găsirii locului potrivit – motivare și ajustare așteptări versus realitate – pentru juniori.

Forbes: Aveți informații din studiile derulate până acum la nivel de UAPR, care este în prezent salariul mediu net în industria comunicării din România?

Ștefan Iordache: UAPR participă constant la studiul salarial PayWell realizat de PwC România. Ultimul studiu a fost făcut la începutul acestui an.

În 2016 au fost evaluate 88 de poziții specifice de la 26 de agenții participante, agenții care au acoperit tot spectrul comunicării (creație, media, PR, online, event).

Studiul ne arată că salariul mediu net din industria de publicitate atinge 6.000lei.

Între aceste patru categorii generale avem diferențe de peste 30% la salariul mediu.

Forbes: Care este forma cea mai frecventă de plată în industria comunicării: carte de muncă, PFA, drepturi de autor, etc?

Ștefan Iordache: Firește, vorbim de plată prin Contract Individual de Muncă. Adică, pe carte de muncă. Cu siguranță, există și alte forme de colaborare și, implicit, contracte pentru zona de „freelancing”, direcție care este în creștere.

Forbes: Studiile făcute până acum relevă și faptul că se fac plăți la negru?

Ștefan Iordache: Nu există studii care să poată evalua care sunt formele de plată salariale. Deci, nu știu ce și cum fac alții. Dar sigur nu există modelul de plată cash la sfârșitul săptămânii de lucru.

Forbes: Cât de dezvoltată este colaborarea agențiilor din România cu freelanceri? Reprezintă aceștia o mână de lucru mai ieftină decât angajații?

Ștefan Iordache: Având în vedere că este posibil să ai nevoie de niște capabilități specifice sau de extraresurse pentru o perioadă limitată de timp, modul de lucru cu freelanceri este mai eficient în unele cazuri.

Modul de lucru „pe proiect” sau „specialist freelancer” capătă amploare în mai multe industrii, inclusiv în publicitate.

Modelul de lucru cu freelanceri ajută agenția să aibă un model operațional și economic mai suplu. Dar, pe de altă parte, determină ca agenția să-și aleagă mai atent pitch-urile la care să participe, o determină să-și gestioneze mai atent resursele interne sau externe.

În paralel, observăm o importanță mai mare dată de clienți pentru abilitățile de integrare și de gestionare a unor proiecte complexe.

Și asta determină o proporție limitată de freelanceri în echipele alocate unor clienții/proiecte mari.

Forbes: Puteți încerca o „fotografie” a fluctuației forței de muncă din prezent din industria comunicării cu cea din anii crizei economice (anii 2009-2014)?

Ștefan Iordache: În studiul pe care îl are la dispoziție UAPR, studiul care evaluează indicatorii financiari pentru peste 150 de agenții, avem câțiva indicatori interesanți. În 2010 erau 2.700 de angajați. Iar în 2016 suntem 3.000. O creștere de 11% a numărul de angajați. Cu o creștere a salariului mediu net de peste 25%. Și cu o creștere a taxării muncii din perspectiva formelor actuale de plată și clarității legii începând cu iulie 2015. Iar pentru aceeași perioadă avem o scădere de 35% a cifrei de afaceri cumulată pe industrie.

Industria publicității din România a fost expusă la mai multe schimbări dramatice în ultimii aproximativ 10 ani: scăderi de bugete, regionalizarea unor campanii, schimbarea drastică a consumatorului și consumului, trecerea de la curajul creativ la soluțiile „safe”, smartphone-ul și social media, fragmentarea canalelor media,  muncă mai multă, legi surpriză și implicit un mod de derulare atipic pentru contractarea spațiului TV sau chiar și amenzi surpriză, pentru că rana determinată de Consiliul Concurenței nu este încă vindecată.

Adică, de la copilăria romantică a publicității la maturizarea forțată și balansarea dinspre artă spre știință. Dar industria publicității s-a adaptat și se va adapta în continuare.

Strict cu privire la fluctuația personalului, pot spune că este în creștere în ultima perioadă.

Forbes: Agențiile de comunicare mai au resursele și răbdarea de a crește și de a-și forma profesioniști din rândul juniorilor?

Ștefan Iordache: Răbdare am avea, cu resursele stăm mai prost. Ca în fiecare domeniu, și în publicitate nu ne mai permitem greșeli.

Presiunea pe costuri și pe termenele de predare este mult mai mare și implicit nu mai avem șansa învățării prin greșeli.

Dar asta nu ne împiedică să promovăm programe de internship. Din ce în ce mai multe agenții au inițiat sau și-au îmbunătățit programele de internship.