Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Cred că ar fi clasica sintagmă „Ne auzim cu toții? Ne vedem cu toții”. Glumesc, dar cred că în 2020 și 2021 cuvântul „Teams” a căpătat un noi sens, acela de Microsoft Teams și a devenit sinonim cu ședință. Cred că această pandemie va duce la reactualizarea unor dicționare. Dincolo de a ne distra pe seama modului în care viețile noaste au fost date peste cap, cred că un cuvânt demn de anul 2021 ar fi „premieră”. Pentru Liebrecht & wooD am reușit anul cu cele mai multe premiere. Am finalizat un important proiect – Fashion House Outlet Centre Pallady ce a fost construit pe durata pandemiei, inaugurat pe perioada pandemiei ce a devenit deja un landmark pentru destinațiile de shopping din Capitală. Am finalizat tot proiectul de infrastructură pentru Liziera de Lac. Am construit unul dintre cele mai mari drumuri private – drumul ce leagă Liziera de Lac de comuna Poșta – un drum de 5 km, am reușit să definitivăm infrastructura de gaze, am construit stația de epurare, tot sistemul de canalizare, trama stradală și am demarat construcția fazei 1, la fel în plină pandemie, coordonând lucrarea cu arhitecții din Belgia, de la distanță. Am vândut cea mai mare parte din prima fază, astfel încât anul viitor îi așteptăm pe primii rezidenți, am demarat construcția unui parc de panouri solare de 12 ha ce va alimenta iluminatul public din Liziera de Lac, o altă premieră pentru piața locală. Lista poate continua, dar pentru noi toate aceastea sunt realizări, mai ales în contextul provocărilor COVID-19.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Cred că 2021 a fost un an care ne-a ținut pe toți din industria de real-estate cu ochii în patru. Noi am făcut încă din 2020 o previzionare a stocurilor pentru materialele de construcții, tocmai pentru că am anticipat perturbările în livrări cauzate de COVID-19, am securizat stocurile pentru prima fază, dar cred că și aceste măsuri de siguranță au limitările lor. Trebuie să înțelegem că acest an a fost echivalentul navigatului unui labirint cu ochii închiși. Provocările vin din lipsa de predictibilitate dată de criza COVID, vin din scumpirea prețului la gaze și curent electric, vin din creșterea inflației, vin din criza forței de muncă, vin din zona guvernamentală, deoarece încă nu avem vizibilitate pe normativele de TVA, codul fiscal este impredictibil. Mai avem variabile de luat în calcul din zona Băncii Naționale care a modificat politica de creditare. E un puzzle cu foarte multe necunoscute, dar am luat fiecare speță pe rând și am conturat un action plan arborescent cu răspunsuri de tipul IF/THEN. Și având acest manual de navigare, ne putem concentra pe acțiunile din planul imediat, fără abatere și tocmai de aceea, am reușit să le oferim încredere celor care au ales ca Liziera de Lac să fie următoarea adresă din buletin.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Cred că cea mai mare satisfacție e să ne uităm înapoi la începutul anului, să vedem că am reușit să facem tot ce ne-am propus și că nu ne-am abătut de la plan, nu am făcut compromisuri, nu am pus nimic pe pauză. Aceste lucruri sunt cele mai importante pentru Liebrecht & wooD. Și bonus, am reușit să ne distrăm pe parcurs – anul acesta am dat drumul la vânzările caselor de la Liziera de Lac și am avut o lună la dispoziție să constuim un birou de vânzări de la zero. Toată lumea a zis că nu e posibil, noi am făcut să fie posibil și a fost extrem de amuzant să ne întrecem cu cronometrul și să vedem că se poate. Optimismul meu vine din faptul că echipa Liebrecht & wooD a dat dovadă de creativitate și adaptabilitate și acest lucru este extrem de important. Inginerii noștri au găsit soluții pentru cele mai complicate provocări, membrii echipei au fost cei care nu au vrut nicio clipă să renunțe la obiective, s-a lucrat într-un ritm extrem de alert și am văzut că pentru oamenii de la Liebrecht & wooD nu există cuvântul « Nu ». E o satisfacție imensă să văd că fiecare proiect livrat ridică intern standardele și mai sus.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Cred că anii 2007-2009 au fost o lecție bună pentru mediul de afaceri, deși o lecție grea, iar foarte multe companii și-au îmbunătățit reziliența la perioadele economice turbulente, lunând măsuri de eficientizare a proceselor, de elimizare a costurilor inutile etc. Dar 2020-2021 ne-a arătat că pentru orice business crizele nu sunt doar economice. Și o criză socială, sanitară sau de oricare alt tip, poate genera un cerc vicios de schimbări care pot spirala cu efecte greu de prevăzut. Vă dau doar un exemplu – măsurile sanitare de prevenire COVID-19 care nu sunt simetrice pentru fiecare port din această lume, au cauzat întârzieri ale transporturilor maritime cu costuri greu de calculat pentru orice industrie. Un efect al globalizării producței este că orice mică acțiune disruptivă din acest ecosistem se resimte precum efectul aripii de fluture. Criza DELTA din India a fost un factor perturbant pentru industria de fashion. Relația de trading între China și restul lumii a perturbat producția. Mobilitatea limitată este un factor pertubator pentru constructori pentru că limitează afluxul de forță de muncă din Asia. Și exemplele pot continua la nesfârșit. Cred că cel mai bun lucru pe care îl pot face companiile în această perioadă este legat de un manual de reziliență pentru mai multe scenarii decât cele legate de tipurile de crize și de tipurile de zone de unde ar putea să vină perturbările în zona de business. Cred că mediul de afaceri de la noi trebuie să fie din ce în ce mai elastic și mai agil și cred că un core skill pentru factorii de decizie trebuie să fie risk asesssment-ul. Trebuie să creștem viteza de adaptare și să facem procesele cât mai flexibile cât să permită ajustările rapide. Acum suntem în era în care board meeding-urile sunt înlocuite de whasapp messages și lucrurile se desfășoară la viteza cu care până acum erau obișnuți, poate, doar cei care lucrau la bursă.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Dacă tot am început interviul cu o glumă, la ora la care răspund la aceste întrebări, întrebarea e « Care guvern ? ». Poate la data publicării acestui material vom fi avut deja un guvern cu puteri depline instalat. Cred că întrega industrie de real estate este cu ochii pe deciziile guvernanților, în special cele referitoare la taxa pe valoarea adăugată. În momentul de față, plafonarea TVA la 5% pentru tranzacțiile imobiliare mai mici de 450.000 de lei corelată cu inflația și cu creșterea costurilor pentru materialele de construcții, vor ține în continuare segemntul imobiliar într-o zonă în care calitatea va avea de suferit. Dacă vrem să reînnoim fondul imobiliar și să o facem astfel încât să ne aliniem la cerințele Europa 2030 și la obiectivele COP26, avem nevoie să susținem printr-o legislație coerentă aceste obiective și prin predictibilitate fiscală. Trebuie să privim cota TVA din mai multe unghiuri, nu doar din perspectiva colectării de taxe la buget. Cred că aceste lucruri sunt esențiale pentru o guvernare bună. Știu că suntem de doi ani în pandemie și autoritățile au funcționat mai mult pe modelul pompierului, stingând incendii, dar guvernarea nu înseamnă doar planul imediat, ci înseamnă viziune și strategie de viitor și pentru acest lucru, avem nevoie ca guvernanții să se uite la impactul unei legi din mai multe unghiuri, iar TVA-ul diferențiat este un impediment pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei de real estate.
Știu că e complicat în aceste vremuri, dar cred că un taskforce pe strategie este esențial. Nu mai putem să stăm doar în paradingma urgențelor, ci trebuie să ne concentrăm pe ce e important. Până în 2050, 70% din populația globului va locui în mediul urban, adâncind și mai mult amprenta orașelor. În Uniunea Europeană, în acest moment, peste 50% din populație locuiește în mediul urban, iar efectele urbanizării se simt și le vom resimti, fiecare dintre noi.
Orașele sunt principalele contributoare la schimbările climatice, deși ocupă doar 2% din suprafața planetei, ele contribuie cu 71, până la 76 de procente la emisiile globale de dioxid de carbon. Din tot ce înseamnă univers urban, clădirile sunt respinsabile pentru: 72% din consumul de curent electric, 14% din consumul de apă potabilă, 30% din deșeuri, 35% din emisiile de CO2.
În acest context, dezvoltările cu impact redus vor deveni un mandatory pentru dezvoltatori, fapt incurajat și de legislația la nivel european, dar costul de dezvoltare pentru acestea este în continuare ridicat și ele sunt prohibitive pentru consumatori, de aceea, aici trebuie să intervină legiutorul și să găsească soluții să democratizeze accesul pieței la un fond imobiliar construct cu respect pentru viitor.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Cred că 2022 trebuie să fie anul în care la nivel global trebuie să fie găsite soluții astfel încât pandemia să fie ținută sub control definitiv. Acest lucru ar însemna o reluare a ciclurilor de livrare, o îmbunătățire a predicitibilității pe zona de producție, o relaxare a mobilității pentru importul de forță de muncă. Aceasta este provocarea cea mai mare. Această criză sanitară a determinat și o criză socială fără precedent și trebuie să reușim ajungem într-un punct în care avem nevoie de predictibilitate.
