Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Silviu Lupescu: „Dacă o bibliotecă se poate moșteni din generație în generație, una virtuală poate dispărea ușor”

Silviu_Lupescu.jpg
Există riscul ca într-un timp relativ scurt cărțile pe hârtie să dispară, lăsând locul cărților în format electronic? Contează pe ce fel de suport vor apărea cărțile? Digitalul va înlocui hârtia în cererea publicului de carte? Iată câteva întrebările la care au răspuns pe larg cei mai importanți editori din România.

Silviu Lupescu, director general Editura Polirom

Forbes: În calitate de editor vă îngrijorează perspectiva în care volumele în format digital vor fi tot mai solicitate în dauna cărților pe hârtie?

Silviu Lupescu: E prematur să discutăm despre îngrijorare. În Europa, cărțile în format digital dețin cîteva procente din volumul total al vînzărilor, și asta de cîțiva ani. Mai curînd aș spune că există o speranță ca procentul să crească semnificativ, să depășească măcar nivelul piratărilor, dar această așteptare durează de ani buni și încă nu s-a îndeplinit. Chiar și în SUA și țările anglofone, unde procentul e mai mare, creșterea a fost lentă, fără să existe date suficiente care să susțină convingător că ar fi afectat decisiv volumul vînzărilor cărților pe hîrtie.

Mi se pare că repetăm aceleași discuții și avem aceleași îngrijorări de acum mai bine de jumătate de veac, cînd se punea problema dacă apariția televiziunii va duce la moartea teatrului și a cinematografiei. Nu a dus, ba chiar dimpotrivă, televiziunea a reprezentat un stimulent.

Forbes: În viziunea dvs, cum ar putea să conviețuiască digitalul și hârtia în industria editorială din România?

Silviu Lupescu: Este prematur să îmi exprim o părere. Este vorba despre suportul cărții care, de două milenii, s-a schimbat de cîteva ori, dar a devenit tot mai perisabil. Cărțile încrustate pe piele de animale, de pildă, s-au păstrat pînă în zilele noastre. Nu aș spune că hîrtia pe care tipărim azi se va păstra cîteva sute de ani.

Spațiul virtual însuși este unul nesigur și expus pericolelor de tot felul. Dacă o bibliotecă se poate moșteni din generație în generație, una virtuală poate dispărea ușor. E suficient să nu mai avem acces la o parolă, la un server, și întreaga bibliotecă a dispărut.

Cu totul altfel se pune problema dacă avem în vedere produsele pe care viitoarele tehnologii informatice le-ar putea dezvolta. Perspectivele sunt greu de intuit, dar se pot întrevedea „cărți” electronice cu inserturi multimedia, cărți inteligente sau care să includă o cantitate de informații pe care nici o carte print nu ar putea-o oferi.

Literaturile „minore”, dezavantajate clar față de cele în limbi de circulație internațională, ar putea avea doar de cîștigat odată cu perfecționarea dicționarelor automate. În România însă, atît timp cît procentul cărților electronice din totalul vînzărilor e situat undeva la 2%, cred că e prematur să ne punem problema „conviețuirii”.

Forbes: Ce avantaje are cartea pe hârtie în fața celei în format electronic din perpectiva unui editor? Dar ce dezavantaje are cartea pe hârtie față de cea de pe digital?

Silviu Lupescu: Sunt atîtea argumente, de la cele psihologice la cele ecologice, pe care susținătorii unuia sau altuia dintre formate le pun la bătaie, încît nu le-aș mai repeta.

Cert este că în format electronic cartea românească, a cărei difuzare era deficitară în străinătate, acum poate circula oriunde și oricînd. În țările europene însă, dezavantajul fiscal este semnificativ, cartea digitală avînd un regim de taxare care o defavorizează net. Avantajul ecologic este și el relativ, atît timp cît multe din materialele utilizate în industria electronică sunt nocive și nu pot fi reciclate în mod natural. Aș aminti și faptul că orice dispozitiv de lectură trebuie alimentat, deci trebuie să ai mereu alimentatorul cu tine sau acumulatori.

Oricum, argumente pro sau contra se vor găsi oricînd. Ca editor, văd un avantaj în faptul că ciclul de viață al unei cărți poate fi prelungit. Sunt cărți pentru care, din punct de vedere financiar, nu se mai justifică un nou tiraj print, nici măcar prin tipar digital (o soluție în care mulți au crezut). Ele însă pot fi oferite în continuare în format electronic. Într-o situație asemănătoare sunt cărțile de strictă specialitate, pentru care tirajele estimate sunt uneori atît de reduse încît costurile tiparului clasic, deci și prețurile la raft, devin prohibitive.

Forbes: Nominalizați, vă rugam, câteva titluri de cărți pe hârtie care au avut cele mai mari vânzări în lunga dvs. activitatea de editor.

Silviu Lupescu: Topul e condus detașat de  romanul cult „De veghe în lanul de secară” de Salinger. Romanele lui Rushdie, Haruki Murakami sau Dostoievski se situează si ele printre cărțile noastre „de cursă lungă”.

Dintre prozatorii români, Gabriela Adameșteanu și Dan Lungu, mai recent Varujan Vosganian și Daniela Zeca sunt autorii care conduc în topurile de vînzări.

Nu pot să nu amintesc aici de „Jurnalul fericirii” al lui N. Steinhardt care, practic, se retipărește an de an. Cărțile unor vedete precum Mihaela Rădulescu sau Tudor Chirilă par și ele foarte îndrăgite de cititori. De altfel, mai mulți autorii români revendică locuri tot mai bune în topul non-fiction al vînzărilor, ceea ce e bine –  aș aminti aici pe Aurora Liiceanu și pe regretatul Octavian Paler.

Forbes: Dumneavoastră, în calitate de cititor obișnuit, preferați să citiți cărțile pe hârtie sau cele digitale?

Silviu Lupescu: Dacă este vorba de preferințe, atunci prefer formatul tradițional. Din motive profesionale însă, a trebuit să citesc și multe cărți digitale. La fel, cînd îmi trebuie o carte din străinătate, prefer să o descarc în format digital – e mai rapid decît să stai să aștepți. Sau cînd călătoresc întotdeauna am cîteva eBook-uri cu mine.

Îmi amintesc însă că anul trecut am vizitat Tamil Nadu și Kerala – două state din India de Sud – și am cumpărat un ghid digital, apoi am regretat. Ca să văd hărțile sau imaginile unor obiective turistice, aveam nevoie de conexiune la internet. Foarte incomod. Varianta print ar fi fost mult utilă căci oferea informațiile necondiționat. Oricum, nu aș citi o carte de poezie în format digital.

Forbes: În România, se poate face profit din vânzarea de e-books?  

Silviu Lupescu: După trei-patru ani, am putea vorbi despre profit doar pentru acele puține titluri care au depășit o mie de descărcări. Faptul nu trebuie să ne descurajeze, cunoscînd fiind că și în domeniul print 20% din titlurile publicate aduc cam 80% din profitul unei edituri. Este important că editurile românești au recuperat cumva întîrzierea și că au început să investească în e-books. E important, în egală măsură, că avem o platformă națională de distribuție – www.elefant.ro – și că s-a reușit accesul la platformele internaționale, în special la Amazon, Apple iBookstore, Barnes&Nobles sau Google.

Deși este un indicator important, mărimea profitului nu poate fi singurul criteriu după care se orientează strategia unei edituri, mai ales pe o piață de carte contractată cum este cea autohtonă. Din acest punct de vedere, prețul mai redus al cărților digitale cred că ar putea constitui un avantaj.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii