Cautare




, Contributor

Lifestyle |
|

Silueta, expresia echilibrului interior

Deși suntem preocupaţi de viaţa armonioasă, de alimentaţia echilibrată, în realitate ori trăim într-o stare de resemnare asumată, ori încercăm să găsim soluţii rapide, care ignoră imensa influenţă a alimentelor asupra sănătăţii. Suntem informaţi, dar în același timp dezinformaţi, căutăm soluţii și de fapt ne îndepărtăm de ele.
Alina Stoica_Contibutors

Nutriţia a devenit o filă de poveste, iar dietele o modă. Dar dieta nu are mode, are numai aplicabilitate, iar nutriţia se raportează la nevoile individuale ale fiecăruia, determinând și susţinând starea de sănătate.

Kilogramele, barometrul sănătăţii

Din păcate (sau din fericire), greutatea corporală este un barometru al sănătăţii. Încă din primele zile de viaţă ale bebelușului, atenţia familiei se concentrează pe cântar, nu pe dezvoltarea lui psiho-motorie, care este mult mai importantă. Depășind etapa copilăriei, suntem într-o permanentă dietă, pe care însă nu o transformăm în stil de viaţă. De aici, nemulţumire, frustrare, lipsă de cumpătare, stări depresive, derapaje alimentare. Și așa, tulburările de alimentaţie câștigă tot mai mult teren,  deoarece expunerea la factorii de risc este inevitabilă, iar conștientizarea principiilor alimentaţiei echilibrate, și însușirea lor întârzie să apară.

Dezechilibrele alimentare sunt determinate de imaginea propriei persoane, de modul în care ne percepem, de imaginea pe care dorim să o transmitem. Toate aceste mesaje de neacceptare sunt factorii favorizanţi ai tulburărilor de alimentaţie, frecvente fiind anorexia, bulimia, hiperfagia.

Anorexia este rezultatul luptei dintre obsesia pentru scăderea în greutate și teama creșterii ponderale. Astfel de persoane se transformă în contabili, iar caloriile, carbohidraţii, proteinele, grăsimile, fiecare sută de grame devin jucării obsesive.

Persoanele anorexice încearcă să găsească rezolvarea acestei nemulţumiri și cum reducerea porţiilor de mâncare, activitatea fizică intensă nu sunt suficiente, apelează adesea la diuretice, laxative, tratamente care pot reduce apetitul sau care induc vărsăturile.

Bulimia poate fi asociată cu derapaje alimentare frecvente, cu cicluri de hiperfagie, concretizate prin consumul unei cantităţi mari de alimente într-un timp foarte scurt, urmat de adoptarea unor soluţii „rapide și eficiente“ pentru a șterge urmele abuzului alimentar (voma indusă, laxative, diuretice, limitarea aportului alimentar pentru o anumită perioadă, „cura de detoxifiere“).

Hiperfagia este caracterizată prin consumul unor mari cantităţi de alimente într-un timp scurt, până la apariţia senzaţiei de saturaţie, a frustrării, vinovăţiei, nemulţumirii, anxietăţii, depresiei. Alimentele sunt folosite pe post de anestezie locală, din dorinţa de a ţine sub control anumite dezechilibre emoţionale. Dar alimentele nu pot umple golul interior, amprentele negative ale problemelor personale.

 

Cât despre răsfăţul culinar…

Dragii mei, dacă vorbiţi de vacanţe, nu-i așa că le asociaţi cu răsfăţul culinar? Iar dacă nu faceţi voi acest lucru, ce auziţi de la prietenii care vă recomandă o vacanţă de neuitat? Ce bine se mănâncă în cutare loc, cât de variat este meniul all inclusiv al hotelului X, cât de multe feluri de mâncare și deserturi ţi se pot oferi. Numai că briza mării și aerul curat de munte n-ar trebui legate de farfurie. Urmarea eforturilor de a încăpea în costumul de baie este abuzul alimentar. Dacă tot vorbim despre mâncare, să vedem mai degrabă ce este hrănitor, ce susţine buna funcţionare a întregului organism, nu numai ce este delicios.

 

În loc de concluzie…

Sănătatea, greutatea pe care ne-o dorim, vin pas cu pas, prin dorinţa noastră de a da startul spre echilibru, spre un stil de viaţă în care primează calitatea și nu cantitatea, în care noi suntem de fapt musafirul mult așteptat, căruia îi acordăm atenţie deosebită și pentru care avem o atitudine pozitivă, avem timp, avem grijă ca totul să fie impecabil. Efectele secundare ale unui program de nutriţie nepersonalizat sunt inevitabile, deoarece soluţiile ce nu sunt raportate la nevoile individuale sunt ineficiente. Rezultate vizibile din punctul de vedere al greutăţii pot apărea, dar, în același timp, pot fi declanșate carenţe de vitamine și minerale, stări de ameţeală, dezechilibre hormonale, deficienţe imunitare, stres metabolic la nivelul diferitelor organe (ficat, rinichi).

În mod frecvent, schimbarea stilului de viaţă este asociată cu regimul alimentar de spital, acel regim punitiv de care dorim să scăpăm cât mai repede. Lucrurile nu stau așa. Prin înţelegerea nutriţiei ca un regim alimentar cu limite clare, putem face și pasul următor, acela de a-l accepta ca pe o necesitate, nu ca pe un gest de resemnare. Nutriţia echilibrată se face printr-o comunicare optimistă. Alături de sarea și piperul necesar, eu pun multă pasiune, pentru că nutriţia reprezintă totuși un deliciu al vieţii.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii