Sergiu Neguț, Co-Fondator FinTech OS
Oportunitatea pentru România
Sergiu Neguț: Pandemia este un moment de discontinuitate, atât economic, cât și social. Ca orice moment de discontinuitate, el permite unor jucători noi să intre în piață pentru că regulile jocului se schimbă și pentru că la reguli noi pentru un joc nou pornim toți de la același nivel. E adevărat că, în continuare, o mulțime de companii vor fi avantajate pentru că au resurse mai mari. Dar, acolo unde nimeni nu știe cu siguranță care e regula jocului, jocul este mai aproape de a fi egal pentru toată lumea. Deci da, este o oportunitate pentru un nou drum al multor companii și poate, în măsura în care aceasta înseamnă agregarea unor companii din anumite sectoare, poate un nou drum al României.
Domenii ce trebuie reformate
Sergiu Neguț: Cred că observăm foarte ușor cu ajutorul pandemiei două lucruri. Răspunsul social la probleme de tip criză, inclusiv prin domeniul de ONG, prin domeniul de afaceri, este foarte bun, nivelul de solidaritate a oamenilor care nu se așteaptă neapărat ca statul să le rezolve toate problemele este foarte mare.
În același timp, observăm că sunt o mulțime de sisteme publice care sub presiunea pandemiei nu pot să spun că au cedat, dar au fost puse sub semnul întrebării.
Și atunci, cred că este nevoie de o structură, de mai multe eforturi:
- în primul rând, în zona comunicării. O comunicare mai bună între mediul privat, mediul de afaceri, mediul de ONG și instituțiile statului ar permite agregarea de resurse rapide, cu inițiativă, atunci când este nevoie.
- în al doilea rând, în digitalizarea rapidă a tuturor serviciilor publice. Noi nu ne putem permite ca, atunci când suntem cu toții forțați să stăm în casă, să renunțăm peste noapte la servicii publice, la servicii bancare, la servicii de sănătate, la toate celelalte tipuri de servicii la care, în mod normal, pentru o societate funcțională trebuie să avem acces și pentru care accesul nu este obligatoriu legat de prezența fizică într-un birou. Să ne gândim la orice proces de autorizare pentru orice lucru ce necesită autorizare din partea autorităților locale. Să ne gândim la relația cu fiscul, la relația cu toate celelalte instituții ale statului, la relația cu băncile, la relația cu asiguratorii, la relația cu furnizorii de servicii de orice fel, cu furnizorii de utilități și așa mai departe. Toate lucrurile acestea trebuie reformate și restructurate prin prisma integrării digitale a serviciilor oferite oamenilor.
Măsuri urgente pentru relansare
Sergiu Neguț: Ieșirea din pandemie nu e un moment, e un proces. Guvernul ia deja o mulțime de măsuri ca să sprijine economia slăbită. Însă, o economie de dimensiune medie și puternic conectată la economia Uniunii Europene trebuie să ia în calcul și ce se întâmplă în piețele mai mari. Vedem deja o cădere puternică la nivelul lunilor martie și aprilie extrem de dură în piețe dezvoltate. Vorbim de Statele Unite, vorbim de Marea Britanie. Căderea aceasta este foarte puternică și în occidentul european. Cred că impactul asupra României va veni treptat, decalat cu câteva luni, mai degrabă ca răspuns: cât din această cădere economică occidentală rămâne după revenirea la o viață normală. Și aici estimările sunt foarte diferite. Va fi nevoie cu siguranță de măsuri de tip criză dacă rezultatul post-revenire este un rezultat de criză. Deocamdată există și speranțe că economia își va reveni suficient de bine încât să nu fie nevoie de măsuri mai agresive. Ce înseamnă măsurile de criză? Acestea pot merge de la ajustări ale cheltuielilor guvernamentale, creșterea investițiilor guvernamentale, contractarea de credite externe suplimentare pentru această perioadă, la schimbarea politicilor fiscale, respectiv creșterea taxelor. Toate acestea pot fi puse în operă la un moment dat, dar dacă va fi nevoie.
Revenirea domeniului
Sergiu Neguț: Am norocul să lucrez într-o industrie care are un anumit tip de imunitate la acest gen de criză. Industria de IT, industria de digitalizare este forțată în acest moment să scrie acele răspunsuri la problemele companiilor de a interacționa cu clienții lor de la distanță. Ceea ce înseamnă că, pe de o parte cu toții suferim atunci când economia suferă, pe de altă parte beneficiem de un spor de viteză în tot ce înseamnă digitalizarea și interacțiunea digitală cu clienții care înlocuiește treptat-treptat, pentru o mulțime de afaceri, interacțiunea face-to-face. Acesta este un domeniu în care performanța pe care au atins-o companiile IT românești în ultimii 10 ani și credibilitatea pe care o au în plan extern pot să fie, pe bune, motoare de creștere economică pentru România în anii următori. Adică, tendința economiei românești de a deveni din ce în ce mai axată în zona ei de creștere pe exportul de produse și servicii IT este o tendință ce va fi accelerată în perioada următoare. Încurajarea explicită a acestui domeniu ar putea limita efectele crizei asupra României sau, de ce nu, ar putea așeza România într-o poziție mult mai competitivă decât cea în care era în urmă cu doar câțiva ani.
