Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Anduranța – la nivel de individ, de societate în ansamblu, dar și la nivel de business. Capacitatea de a rezista provocărilor multiple, de a te adapta și de a găsi soluții în mod constant și proactiv.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Anul 2021 a fost poate mai solicitant decât 2020 din cauza suprapunerii mai multor factori de stres – pandemia, saturația presiunii psihologice, criza economică, criza energetică, inflația – toate acestea s-au împletit într-un mix care amplifică impredictibilitatea.
Pentru perioada mai – septembrie 2021, rezultatele au fost mult peste așteptări, în unele centre comerciale am depășit chiar și rezultatele din 2019 din perioada similară. Din păcate însă, aceste perioade sunt alternate de luni în care măsurile luate de autorități au afectat semnificativ acești indicatori. Ca o concluzie generală, 2021 este mult peste 2020, dar încă sub 2019, impactul fiind dat de intervalele cu restricții, care sunt încă în vigoare.
Punctual, în prezent, în luna noiembrie 2021, vorbim de o scădere de 25% față de vara aceluiași an, scădere datorată implementării accesului în centre comerciale în baza certificatului verde.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Ne-am păstrat un echilibru în business, dar și o doză de optimism, dată în principal de public. În 2021, ne-am menținut planurile de investiții și am demarat noi concepte. Dezvoltăm în ritm alert Palas Campus la Iași, o investiție de peste 120 de milioane de euro în cea mai mare clădire de birouri din România (54.000 mp office și 6.000 mp retail), care va deschide noi perspective de creștere economică a orașului. Proiectul, care va finalizat în 2022 și este închiriat aproape integral, Amazon anunțându-și deja prezența în proiect.
Anul acesta am lansat un nou concept de retail de mici dimensiuni – Family Market – ce se ajustează pe nevoile comunităților în dezvoltare din zonele satelit ale Iașului. Primele două proiecte, ambele în construcție, în comuna Miroslava și cartierul Bucium din Iași, presupun investiții totale de 17 milioane de euro și vor fi finalizate în al doilea trimestru din 2022. Ambele proiecte au ca ancoră un supermarket Auchan și un mix de servicii necesare zilnic, integrând și spații verzi, marcă a dezvoltărilor IULIUS, dar și investiții în modernizarea infrastructurii și accesibilitate. În același timp, este un format gândit și ca o platformă de susținere a producătorilor și antreprenorilor locali, pentru că ultimii doi ani ne-au arătat cât de multă nevoie de susținere au micile business-uri.
De altfel, un motiv de optimism este și programul Go Local, lansat anul acesta, prin care îi sprijinim pe antreprenorii locali să intre în proiectele IULIUS. Cei care aplică pentru program şi îndeplinesc un minimum de cerinţe pot beneficia de avantaje precum scutirea temporară de la plata chiriei sau reduceri, flexibilitate la durata contractului, campanii de promovare şi consultanţă integrate. Interesul antreprenorilor este foarte mare şi, în această perioadă, semnăm primele parteneriate de acest fel.
În aceeași notă optimistă, în programul de internship de anul acesta – Rising Star at IULIUS – s-au înscris peste 900 de tineri, au urmat programul 37, iar în companie au rămas angajați 21. Tot anul acesta am avut prima ediție a cursului de real estate management, realizat în parteneriat cu Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, pe care l-au urmat 70 de tineri. Sunt proiecte care contează foarte mult pentru noi, fiind maniera prin care noi reușim să încurajăm retenția tinerilor și să le oferim noi oportunități.
La capitolul realizări includem și întărirea angajamentului nostru ESG printr-o strategie de sustenabilitate centrată pe trei mari piloni, respectiv Mediu, Comunitate și Guvernanță și etică în afaceri. Sunt integrate direcții pe care ne-am concentrat atenția și acțiunile în ultimii ani, dar și programe ample, care vizează atingerea obiectivului strategic de tranziție către o economie cu emisii scăzute de carbon.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
După un an 2020 care a fost pentru marea majoritate a business-urilor o grea încercare, 2021 a fost unul de revenire timidă. Supraviețuitorii au fost cei care au găsit soluții de adaptare la noul context și am văzut multe eforturi în acest sens. Există domenii extrem de dinamice, unde se fac investiții consistente în tehnologie, se pun în practică parteneriate out-of-the box și există noi strategii de creștere.
Spre exemplu, în industria de retail avem una dintre cele mai mari rate de integrare a noilor tehnologii – chatboți, plăți contactless, case self-check-out, integrarea în marketplace-uri –, iar în curând vom asista la o prezență tot mai mare a inteligenței artificiale în procesele de retail.
Din păcate, 2021 este și anul în care am realizat cât de necesară este susținerea business-urilor locale, a căror forță de rezistență a fost suprasolicitată de contextul pandemic și tendințele asociate acestuia. Cu toate eforturile și soluțiile identificate, susținerea și sprijinul acordat chiriașilor nu mai sunt suficiente, industria de retail având provocări pe partea de lanț logistic, angajați, inflație, managementul capitalului etc. Mai mult, chiriașii internaționali, pe lângă expertiza largă pe care o au ca avantaj în lupta cu pandemia, beneficiază și de măsurile luate de autoritățile din țările de proveniență, în timp ce, în România, astfel de măsuri încă nu s-au concretizat.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Din păcate, pentru zona de real-estate este greu să analizăm măsurile guvernamentale, pentru că deocamdată lipsesc. Excluzând programul de susținere pe zona HORECA, inițiat în 2020, anul acesta, jucătorii din această piață au fost nevoiți să se descurce prin propriile forțe. Așa cum spuneam, am avut câteva luni bune, însă observăm că procentul de companii locale a scăzut simțitor, aceștia neavând resursele să reziste, mai ales la fluctuațiile pe zona de achiziții și costuri utilități.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Anul 2022 va continua să fie marcat de criza sanitară și efectele în lanț pe care aceasta le-a declanșat. Pe de altă parte, o mare provocare globală este aprovizionarea cu energie, explozia prețurilor în acest sector și felul în care țările vor găsi soluții pentru consumatorii casnici, dar și pentru marii consumatori industriali, astfel încât accesul la energie să nu antreneze schimbări sociale și politice.
Problema economică majoră provocată de pandemie e lipsa de trasabilitate pe partea lanțului de aprovizionare. Foarte mulți dintre antreprenorii locali au probleme în a se aproviziona și asta îi face să intre într-o spirală de descreștere, care, fără susținere, îi va duce spre faliment. Măsurile luate de noi ca proprietari sunt insuficiente în contextul în care costurile cu resursa umană, materia primă și utilitățile au o dinamică agresivă.
