Neînțelegerile dintre creditorii internaționali și guvernul elen condus de Alexis Tsipras ating noi cote de încordare. Într-un document publicat în presa internațională, denumit „Grecia: Acțiuni anterioare”, se observă cum creditorii internaționali impun criterii stricte. Documentul conține o listă cu propunerile creditorilor divizate în patru categorii principale:
– Reforma TVA
– Reforma măsurilor fiscale
– Reforma pensiilor
– Administrația publică; justiția și anticorupția.
În listă se găsesc comentarii despre cum s-ar putea face o relansare economică a Greciei, iar propunerile privind administrația publică se referă la simplificarea salarizării în sistemul public.
În ceea ce privește reforma pensiilor, Grecia a propus să crească vârsta de pensionare de la 62 la 67 până în 2025. Creditorii internaționali vor să atingă acest obiectiv până în 2022 și iau în calcul și pensionarea la 62 de ani, însă numai pentru persoanele care au cotizat timp de 40 de ani la sistemul de pensii. Potrivit Financial Times, Grecia propusese initial anul 2036 pentru creșterea vârstei de pensionare.
În plus, autoritățile elene și-au propus să ridice taxa de impozit pe profit de la 26% la 29%, iar BCE CE și FMI vor să o crească la 28%, de teamă că birurile mai mari vor duce economia Greciei într-un impas și mai mare. Dar câtă vreme colectarea taxelor este ineficientă, degeaba vorbim despre majorarea taxei de impozit pe profit. Mai mult, nici creditorii internaționali, dar nici guvernul grec nu spun nimic despre impozitarea companiilor de transport maritime care, aproape în întregime sunt scutite de la plata impozitelor pe venituri, după cum informează Brussels Times.
Grecia vrea să modifice sistemul de TVA și să introducă o rată redusă de 23% pentru restaurante și hoteluri, mai ales ținând cont de importanța crescută pe care turismul o are în această țară.
Apoi, grecii propun să reducă cheltuielile militare cu 200 de milioane de euro, dar creditorii internaționali vor să dubleze această sumă.
Deși BCE, CE și FMI primiseră cu brațele larg deschise propunerile guvernului elen, pe 25 iunie lucrurile s-au schimbat. Ca țară suverană, guvernul de la Atena are nevoie de autonomie pentru a-și decide detaliile din programul de reformă. Opunându-se unor noi reduceri bugetare, premierul elen Alexis Tsirpas a anunțat că va organiza pe 5 iulie un referendum pe tema propunerilor creditorilor internaționali și le-a cerut alegătorilor să respingă pachetul de reforme propuse de creditori. El a spus despre propunerile creditorilor că „reprezintă un ultimatum jignitor”, iar în opinia sa respingerea pachetului prin referendum va consolida poziția de negociere a Greciei.
După anunțul lui Alexis Tsipras de a organiza referendumul, pe 27 iunie, miniștrii de finanțe din zona euro au refuzat extinderea programului de ajutor pentru Grecia mai târziu de 30 iunie, ceea ce înseamnă că Grecia va trebui să achite datoriile de 1,6 miliarde de euro către FMI până la această dată. În lipsa acestor fonduri, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată și ar putea să părăsească zona euro. Consecințele sunt greu de anticipat deocamdată, însă analiștii sunt de părere că, pe termen scurt, ar însemna devalorizarea noii monede, inflație, dar și o creștere importantă a șomajului.
Creditorii internaționali au perceput solicitarea de a organiza referendumul ca pe o întrerupere a negocierilor, iar fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a caracterizat această decizie ca pe o iresponsabilitate din partea grecilor. Cancelarul german Angela Merkel a spus că „dacă euro eșuează, Europa eșuează”. „Dacă ne pierdem capacitatea de a găsi compromisuri, atunci Europa este pierdută”, a mai adăugat ea. „Dacă Grecia va părăsi zona euro, nu va fi bine nici pentru greci, nici pentru europeni”, a spus și președintele francez, Francois Hollande.
Aristides Hatzis, profesor de economie și drept la Athens University, a spus, citat de The Guardian, că „guvernul grec acționează ca un sinucigaș cu bombă”. „Este o decizie foarte riscantă care ar putea pune în pericol poziția Greciei nu numai în zona euro, dar și în UE”, a mai spus el. „Am crezut că Tsipras va fi pragmatic și va accepta un acord care, în cele din urmă, i-ar fi permis să-și consolideze poziția pe stânga moderată. În schimb, este ca și cum ar vrea să transforme această țară în Venezuela, dar problema este că va deveni o Venezuela fără ulei”, a încheiat profesorul.
Guvernul de la Atena are de achitat o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către BCE.
În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană (CE) în urma căruia a primit un împrumut total de 240 de miliarde de euro, pentru a nu intra în incapacitate de plată.
Greciei, aflată deja de cinci ani în criză economică, îi va expira la sfârșitul acestei luni și actualul program de bail-out, singurul prilej prin care mai poate debloca ultima tranșă din actualul program.
Pe de-o parte, premierul elen, Alexis Tsipras, se chinuie să deblocheze fondurile rămase de 7,2 miliarde de euro din programul de susținere financiară de 240 de miliarde de euro, însă creditorii au condiționat acordarea tranșei de adoptare a unor reforme de austeritate. Pe de altă parte, FMI de-a lungul timpului a fost de acord cu amânările tranșelor din împrumut, iar acum pare că nici nu mai stă la discuții. „Grecia nu va beneficia de o perioadă de graţie dacă nu va plăti datoria de până la data scadentă de 30 iunie”, declară Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, citată de Bloomberg.
Oficialii FMI au susținut în mod repetat că modificarea programului de returnare a împrumutului ar putea fi efectută doar în cadrul unei revizuiri mai ample a întregului pachet de bail-out încheiat cu UE, Banca Centrală Europeană și FMI în 2010. Ceea ce s-a și făcut recent la Bruxelles.
