Săptămâna artei, fie că e în Londra, New York sau Paris, nu este atât despre târgul de artă, cât mai ales despre programul galeriilor de artă locale și al muzeelor. Este săptămâna când muzeele deschid cele mai fantastice expoziții, iar galeriile oferă cele mai îndrăznețe show-uri, însoțite de seri cu cine, cocktailuri și after parties spectaculoase. Astăzi, doresc să fac ceva puțin altfel. Astfel, vă invit să îmi fiți alături în incursiunea mea prin Paris.
Duminică
Am ajuns la Paris într-o duminică și am pornit imediat spre Bourse de Commerce, noul sediu al colecției lui François Pinault. Clădirea, renovată de Tadao Ando, este cu adevărat incredibilă. Arhitectul a modernizat discret clădirea Camerei de Comerț, un monument istoric din secolul al 18-lea, cu o structură – spirală din beton –, păstrând, în același timp, elementele neoclasice precum vitrinele din lemn și o superbă cupolă fresco.
Când pășești în atrium, ești întâmpinat de un monumental ansamblu de sculpturi de ceară aparținând artistului elvețian Urs Fischer. Este, fără îndoială, piesa centrală a colecției, o lucrare teatrală dramatică generatoare de emoții, deoarece sculpturile se topesc încet, aidoma lumânărilor, urmând să dispară într-un trist final.
Deși este prima expoziție găzduită în acest spațiu, am fost surprinsă să găsesc piese ale unor artiști în ascensiune, o categorie de creatori tineri care poate au terminat școala în ultimii trei ani. Acest lucru se vede într-un trend mai amplu, concentrat pe tinerele talente care au atras atenția atât galeriilor importante, cât și muzeelor de artă contemporană.
Astfel este Rebecca Ness, o pictoriță extrem de talentată pe care am cunoscut-o la Universitate, pe când studia la Yale School of Art. Am avut plăcerea să particip la deschiderea primei ei expoziții solo la Paris, la Vanguo Gallery, în Marais, fiind frapată de modul în care a folosit culorile vii și subtilitățile narative. Vă recomand călduros să-i cunoașteți lucrările!
Luni
A fost o minunată zi pe care am petrecut-o prin Faubourg Saint-Honoré. Mai întâi fusese o noapte grandioasă pentru galeriile de pe Avenue Matignon, o stradă plină de spații expoziționale ale vechii gărzi. Galeria italiană Tornabuoni Art expunea „Thinking About Afghanistan”, o serie de tapiserii ale lui Alighiero Boetti create în colaborare cu țesătoare din Afghanistan.
Galeria Perrotin expunea la Matignon un show „Secondary Market”, prezentând capodopere ale unor artiști precum Georg Baselitz, Peter Halley și Lee Ufan. Salonul prezentat la Paris de galeria White Cube a găzduit, de asemenea, lucrări deosebite ale lui Anselm Kiefer, David Hammons și Tracey Emin.
După vernisaje, am participat la un cocktail găzduit de Kamel Mennour (una dintre cele mai elegante galerii din Paris), organizat la cunoscutul Pavilion Ledoyen, lângă Champs Elysées. De acolo am plecat la cina și petrecerea găzduite de David Zwirner la Restaurantul Loulou.
Marți
M-am bucurat enorm când am primit o invitație la avanpremiera retrospectivei Georg Baselitz, de la Centrul Pompidou. A fost o ocazie unică să văd expoziția înainte să fie deschisă publicului larg, așa că am avut privilegiul să petrec o oră în galerii și să absorb din plin impactul lucrărilor.
Baselitz este cunoscut pentru portretele sale întoarse, o alegere stilistică ce fracturează umanitatea figurilor reprezentate, făcându-le să pară străine de realitate. Expoziția urmărește evoluția acestui motiv, de la primele sale lucrări din Berlinul de Est la lucrările mai agresive din anii ’80 și până la expoziția din anul acesta de la Gagosian Gallery.
Picturile abundă de mesaje având conotații politice, care reflectă suferința și tristețea postbelică. Este cu adevărat o expoziție de impact, bine curatoriată și reprezintă prima mea recomandare pentru oricine vizitează Parisul până în martie 2022.
Miercuri
Este ziua FIAC! Am pornit după-amiaza, devreme, spre Grand Palais Éphémère, de unde se vede Turnul Eiffel. Îmi place agitația târgurilor de artă și eram nerăbdătoare să văd ce au adus galeriile la această ediție. Târgul parizian este special, nu doar pentru că prezintă o selecție deosebită de artă contemporană, dar și pentru excepționalul calibru expozițional al pieselor moderniste.
Standul meu favorit a fost Van de Weghe. Aici, dealerul a prezentat două lucrări superbe de Lucio Fontana: o capodoperă cu o singură incizie, pe roșu, pentru care prețul a fost de peste 4,1 milioane de euro, și o pânză cu cinci incizii, pe verde smarald, cotată la 2,4 milioane de euro.
Un alt stand care m-a impresionat a fost Pace, unde galeria a prezentat o sculptură gonflabilă de Jeff Koons. Este admirabilă această manieră de juxtapunere dintre realitate și iluzie: deși aparent este ușor și aerat, „balonul” este făcut, de fapt, din oțel inoxidabil.
A fost extraordinar să văd două galerii românești la acest eveniment: Suprainfinit și Plan B, ambele expunând o serie de artiști locali. La standul Italian SpazioA, toată atenția a fost îndreptată spre sculptura artistei române Nona Inescu, reprezentând plante carnivore argintii care par a se undui senzual pe podeaua acoperită cu pietriș.
Am încheiat periplul zilei la petrecerea de la White Cube, la Chateau Voltaire, un hotel nou deschis lângă Opera Garnier.
Joi
După emoțiile primei zile de la FIAC, m-am bucurat de o zi mai relaxată, cu plimbări prin Marais și vizite la câteva expoziții: Mickalene Thomas la Lévy Gorvy, Daniel Richter la Thaddeus Ropac și Harold Ancart la David Zwirner.
Vizita la Paris a fost o experiență fantastică, unde energia orașului a strălucit și a uimit cu adevărat. Abia aștept să mă întorc!
