Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Opinii |
|

Scrie un comunicat de presă!

Am câștigat un premiu. N-are importantă cât de mare sau cât de mic este. (Oricum, după câteva luni, cine își va mai aminti de acest premiu? Doar eu! Premiile se uită repede.)
Petre_Barbu.jpg

Mă gândesc că premiul ăsta, totuși, este bun pentru PR. Să-mi fac imagine, să-mi fac brand personal!

Mai întâi, să scriu un comunicat de presă. Ca să afle lumea de premiul meu. Ar trebui să vorbesc cu un specialist dintr-o agenție de PR. Să-mi scrie un comunicat ca la carte. Dar eu de ce n-aș fi în stare? Să-l scriu cu mintea mea! Cu titlu (sobru, ca și premiul meu, că doar n-am câștigat la „X Factor”!), cu noutatea inserată în prima frază, cu prezentarea premiului, să dau o declarație (plină de generalități!) și să bag și niște chestiuni de background.

Apoi, să-l trimit prin e-mail la presă, ce-a mai rămas din presa noastră. Nu l-aș trimite la televiziuni pentru că acestea se ocupă de subiecte grele: Ponta, DNA, Băsescu, Iohannis, Oprea. Nu sunt în targetul televiziunilor.

Să-l expediez la ziare, la reviste, la bloggeri, mai ales la bloggeri! Ei sunt la putere. Trebuie să fii prieten cu cât mai mulți bloggeri. Să cultivi relațiile cu ei, să-i ademenești, să le lustruiești orgoliile, să te declari fanul lor (chiar dacă scriu prost), bloggerii sunt și ei oameni (unii mai buni, alții fără caracter), dar fără bloggeri ratezi „obiectivele comunicării”.

După ce le-aș trimite comunicatul, m-aș pune să monitorizez aparițiile. O zi două, trei… Ba nu, o zi! În doua zi, pun mâna pe telefon și îi întreb: „Salut, ai văzut mailul meu? Crezi că este de interes pentru tine? Ar putea să fie publicat? Dacă ai nevoie și de alte informații sunt gata să te ajut, te rog să-mi spui!” Sigur, trebuie să mă înarmez cu multă răbdare și să fiu pregătit „s-o iau peste bot”. Pentru că sunt destui ziariști mofluzi ori bloggeri-acrituri, care o să mă întâmpine cu agresivitate, de parcă le-aș fi băgat mâna în buzunare. Poate că unii o să-mi ceară bani ca să-mi publice comunicatul, în aceste cazuri renunț, n-am bani, n-am bani nici să ies în centrul orașului la un WC public!

VEZI TOPUL INVESTITORILOR ÎN PUBLICITATEA DIN PRINT (9 luni)!

Trebuie să am tenacitate, dacă vreau să-mi construiesc imagine și brand personal. Sigur, nu contează pentru destinatarii mei „conținutul” pentru care eu am fost premiat. În fiecare zi, industria noastră de comunicare dirijează și varsă către lume vagoane de comunicate de presă. Pentru orice lucru mic, făcut de vreo companie sau de vreo „persoană importantă”, pac!, se redactează și se distribuie un comunicat de presă. Lumea noastră este inundată de o mulțime de lucruri mărunte, care trebuie să fie aduse, musai!, la cunoștința publicului. Îți trebuie o viață de om ca să poți să le citești pe toate.

Asta e lumea în care trăim! Toți vor să fie băgați în seamă, toți vor să câștige imagine, repede, cât mai repede, acum! Aproape că ziariștii sunt trași pe dreapta, preluând comunicatele trimise de oamenii din birourile de comunicare. Conținutul presei pare o lungă listă de comunicate. Din care se află foarte puțin din viața reală. Comunicatele au început să construiască în mințile noastre o altă lume, care se vrea pozitivă, luminoasă, formativă, dar e plină de bla-bla-uri.

Cred că în munții aceștia de „informații” mici și derizorii, dacă ar apărea un comunicat de presă care ar anunța că s-a inventat leacul împotriva cancerului, cu siguranță n-ar fi băgat în seamă, fiind considerat o glumă (proastă)! Ne-am obișnuit să „comunicăm” doar lucruri ușoare, superficiale, niște fleacuri, dar care fac pe plac celui care comandă și plătește. Am uitat ce înseamnă comunicarea relevantă, autentică și cu adevărat importantă. Lumea e plină de futilități plătite, care ne-au inundat viața, care ne spală pe creiere. E cam greu să le dai la o parte, pentru că acestea sunt împinse în față cu agresivitate de bani și interese.

Am câștigat un premiu. Prefer să afle de acest premiu doar oamenii pentru care scrisul meu contează.

Post-Scriptum

La două zile după ce a fost anunțat premiul meu printr-un comunicat de presă (nu l-am scris eu!, nu am niciun amestec!), am primit un tort și felicitări de la un departament de PR al unei agenții de publicitate. Nimic nu le scapă PR-iștilor. Nimic!

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii