Scurt-metrajele italo-americanului datează din perioada anilor de studiu la New York University și dinainte de consacrarea cu Alice doesn’t lives here anymore (1974), primul mare buget după succesul Mean Streets (1973), film pe genericul căruia figura un vecin din Little Italy, Robert de Niro.
În perioada „Est”, opera lui Scorsese este influenţată de maeştrii cinematografului italian, cu precădere Fellini şi Antonioni. Din confluenţa acestora cu tradiţia clasică a cinematografului american, în special cea a lui Michael Powell, pe care îl cunoscuse în copilărie, avea să se nască stilul inconfundabil al unuia dintre cei mai mari povestitori de drame contemporane. What’s a nice girl like you doing in a place like this?, film de studenţie produs de NYU în 1963 are elemente epigonice din 8 1/2, în vreme ce It’s not just you, Murray! plăteşte tribut atît universului vizual al tradiţiei italiene, dar şi filmului de gangsteri american. Ritmurile rapide, caracterizarea personajelor în linii precise, sintetice, notate cu acuitate şi economie de mijloace vizuale sînt elemente recurente ale stilisticii lui Marty, pe care le vom regăsi ulterior în toate fimele sale de lung metraj, dar şi în The Big Shave, scurt metraj din 1967, protest împotriva războiului din Vietnam, precum şi într-un spot publicitar creat pentru Armani.
O poveste simplă, de love and hate, între un El şi o Ea, o iubire consumată, de care El fuge, la figurat, dar şi la propriu atunci cînd Ea revine în casa cîndva loc al unei iubiri fericite, astăzi dominată de prezenţa unei altei femei, surprinsă într-o fotografie pe care Ea o sparge cu furie. Undeva, pe noptiera de lîngă patul părăsit în fugă de El, răsturnat, un flacon de apă de toaletă Armani, care se prelinge în tăcere. Ea absoarbe cu pasiune deznădăjduită şi cu retrăire intensă parfumul unui bărbat pe care îl doreşte cu ardoare.
„Gheara leului” se simte în crearea suspansului a celor două planuri paralele – sosirea femeii şi fuga bărbatului – precum şi în perfecţiunea poveştii vizuale, surprinsă în datele ei esenţiale, dramatice, ţinînd de tradiţia marelui cinematograf clasic combinat cu dinamismul decupajului şi montajului modern. Nu în ultimul rînd aceasta înseamnă respect pentru spectator, respect pe care şi creatorii de publicitate ar trebui să-l acorde „consumatorilor”.
