Cautare




, Contributor

Forbes Kids |
|

Scopul cursurilor de actorie nu este acela de a crea actori, ci de a dezvolta oameni

Teatrul este o artă. Arta de a spune povești prin joc, corp, emoții, limbaj corporal, gesturi; de a emoționa, de a cuceri, de a fascina. De oricare parte a scenei ai fi, spectator sau actor, în sala de teatru se creionează personalități, se trăiesc experiențe, se cresc caractere!  
shutterstock_379034416_1

În paleta largă de activități dedicate dezvoltării sănătoase și armonioase a copilului regăsim și cursurile de actorie. Chiar dacă pare locul tinerilor încrezători, extrovertiți, plini de talent și cu ambiții de marile scene ale lumii, în sălile unde se desfășoară aceste ore găsim copii de toate felurile. Ce-i caracterizează însă pe toți este bucuria de a trăi această experiență. Fără nicio presiune, într-un mediu informal, cu profesori deschiși și inspiraționali, învățarea nu poate fi decât pozitivă și inspirată.

Despre cum se desfășoară orele de teatru, ce îi bucură pe copii și cât de mult contribuie lecțiile la dezvoltarea unor abilități care îi vor ajuta mult în viață am aflat de la Ioana Rufu, profesor de teatru.

Ce fac copiii la cursurile de teatru?

În primul rând ne jucăm. Ne jucăm mult. Jocul teatral stă la baza cursurilor de actorie. De la jocuri mai cunoscute, de genul ”1, 2, 3, la perete stai!” până la alte tipuri de jocuri mult mai complexe. Fiecare joc urmărește un scop și obiective precise. Facem jocuri de ritm, de ascultare, de dezvoltare a atenției, dezvoltare a memoriei, jocuri menite să dezvolte imaginația, spontaneitatea, creativitatea, jocuri de improvizație etc. Construim povești, individual sau în grup. Miza este dezvoltarea personală a copilului. Nu crearea de spectacole, nu celebra poezie învățată pe de rost la școală, nu dezvoltarea așa-numitului talent actoricesc.

Părinții prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru activitățile extrașcolare ale copiilor lor. E un lucru bun?

Activitățile sunt importante și îi dezvoltă pe copii într-un mod armonios. Cred asta cu tărie! În același timp, consider că trebuie găsit un echilibru. Da, într-adevăr, este foarte important ca de mici copiii să fie duși la diferite activități, dar este și mai important să nu fie bombardați cu aceste activități. Nu cred că îi este util copilului să facă 10 activități în același timp, pentru că ajunge să fie suprasolicitat și stresat, iar cel mai grav – nu se mai bucură de timp petrecut cu părinții. În plus, trebuie găsită vârsta potrivită pentru fiecare activitate în parte.

La câți ani vin copiii la cursurile de actorie?

În momentul de față au început să vină copii din ce în ce mai mici. Însă, din punctul meu de vedere, la 3 ani, copiii sunt prea mici pentru cursurile de actorie. Desigur, ei sunt capabili să se joace.
Dar anumite jocuri nu le pot înțelege. Și, mai ales, nu poți forma grupe cu copiii doar de 3 ani. Iar nivelul de înțelegere și dezvoltare între un copil de 3 și unul de
6 ani este major. De aceea, sfătuiesc părinții să își aducă copiii la cursurile de actorie începând cu vârsta de 5 ani.

Ce le transmiți părinților care vor să înscrie copiii la un curs de actorie?

Să nu uite că și-au dus copiii la cursurile de actorie pentru dezvoltarea lor. Apoi, e foarte important ca părinții să nu confunde nevoile copiilor cu nevoile lor. Să nu îi forțeze să se urce pe scenă. Să nu aștepte rezultate imediate. Nu îți duci copilul la cursurile de actorie pentru ego-ul personal, pentru a te mândri că îl vezi pe o scenă de teatru. Ei trebuie să se joace, să se dezvolte prin intermediul jocului, nu să devină o mică vedetă.

Cum sunt copiii care vin la cursurile tale?

Diferiți. Unii sunt foarte pasionați, dornici, cu inițiativă. Aduc materiale de acasă, au idei, creează, inventează, sunt dezghețați și se vede clar că le place ceea ce fac. Alții vin la teatru și se distrează. Ei nu realizează felul în care acel joc îi dezvoltă, dar se distrează și pentru ei acest lucru este suficient. Există și copii mai retrași, timizi, care se integrează mai greu. Nu e nimic rău în asta. Fiecare copil are propriul său ritm și nu trebuie forțat în niciun fel. Dar rezultatele sunt evidente în toate cazurile, în felul lor, cu propriul lor ritm.

Cum îi ajută cursurile de actorie pe copii?

Le dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, imaginația, limbajul, memoria, atenția, concentrarea atenției, libertatea de expresie și de exprimare. Prin intermediul jocului, copiii învață să lucreze în echipă, să se cunoască pe sine, să respecte reguli, să interacționeze și să comunice cu ușurință cu oamenii din jurul lor. Aici copiii conștientizează că sunt importanți, dar sunt importanți și colegii lor. Aceste cursuri îi ajută să-și depășească anumite blocaje, să-și depășească timiditatea, să-ți întărească încrederea în forțele proprii.

Cu ce grupe de vârste lucrezi și ce diferă în programă de la o grupă la alta?

Lucrez cu toate categoriile de vârstă: preșcolari, școlari mici, preadolescenți și adolescenți. Indiferent de grupă, la baza programei stă jocul teatral. Diferă doar tipul de abordare. Jocurile teatrale sunt utile și valabile tuturor vârstelor. Ca să înțelegeți, în facultate, studenții se joacă un an întreg. Doar asta fac. Nu învață texte pe de rost, ci pur și simplu redescoperă bucuria de a se juca precum un copil, ca abia mai apoi să se urce pe scenă și să creeze un rol. Dacă ei nu-și regăsesc această bucurie, construcția unui rol devine imposibilă. De aceea jocul teatral nu este necesar doar copiilor. Jocul este important și în deschiderea adulților, ajutându-i să depășească anumite frici, neîncrederi, limite, blocaje.

În general, copiii mici sunt deschiși, curioși și fascinați de joacă. Cu ei lucrez mult și cu imagini, îi provoc să deseneze pe hârtie ceea ce urmează să lucrăm. Dacă vorbim despre preadolescenți, aceștia au o perioadă în care nu au energie, sunt pasivi și par mereu lipsiți de chef. Provocarea este să-i activezi, să-i urnești. Cumva, ei merg cu frâna de mână trasă, dar, odată ce reușești să le-o cobori, sunt minunați, implicați, creativi. Fiind născuți cu telefoanele și tabletele la îndemână, eu încerc la cursurile de actorie – tot prin intermediul jocului, folosindu-mă de diferite strategii – să le stârnesc și curiozitatea pentru citit. Adolescenții sunt dinamici, în schimb destul de sceptici. Trebuie să le câștigi încrederea, dar, odată ce reușești acest lucru, devii un model pentru ei, un mentor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii