Cautare




, Contributor

Forbes Kids |
|

S.O.S. Adolescența precoce!

Interviu cu dr. Gheorghe Chiriac Babei, medic specialist pediatru, Medicover. Adolescența fiului sau fiicei este piatra de încercare a oricărui părinte. Copilul haios care venea până mai ieri să-și povestească întâmplările de la școală devine dintr-odată introvertit, se retrage în camera lui fără să le mai permită „intrușilor“ accesul, are secrete, angoase, uneori chiar complexe.
76-77 SOS Adolescenta shutterstock_533945863

 

 

Dar are și chef să experimenteze singur, fără indicațiile părinților, tot felul de lucruri, să iasă cu prietenii, să părăsescă cuibul cald al familiei, în care se simte mult prea controlat. Până aici nimic îngrijorător, numai că medicii trag un semnal de alarmă demn de luat în seamă. Adolescenţa este vârsta marilor experienţe inițiatice şi a marilor experimente. Traversarea acestora este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea normală a oricărui copil: acum apar dorinţa de libertate şi de explorare dincolo de spaţiul securizant al familiei. Tot acest proces este trăit intens şi contradictoriu din punct de vedere emoțional. Dar medical?

Este adolescența precoce un fapt îngrijorător?

În momentul de față, adolescența precoce pare o temă insuficient discutată, în fața căreia părinții sunt nepregătițiți. Iată de ce ne-am adresat doctorului Gheorghe Chiriac Babei, medic specialist pediatru la Medicover, pentru a ne vorbi despre principalele aspecte ale acestui fenomen.

Ce este pubertatea, de fapt?

Pubertatea este o stare naturală a omului, trecerea de la vârsta copilăriei la cea de adult. Este o perioadă a marilor întrebări: cine sunt, ce rol am, ce trebuie să se întâmple… o vârstă a afirmării eului, cu excesele și dezechilibrele cunoscute. Este vârsta când mă îmbrac excentric de șochez pe toată lumea sau tern, cenușiu, și mă „scurg“ pe lângă ziduri, să nu deranjez pe nimeni. Pubertatea determinată genetic este profund amprentată de condițiile sociale. Astfel încât, la populațiile profund lovite de lipsuri materiale, pulsiunea firească, naturală, de a-și transmite genele mai departe determină ca fetele să intre mai devreme la pubertate și să procreeze la vârste mici. În zonele dezvoltate, cu mijloace materiale și educaționale generoase, procrearea se duce spre vârste din ce în ce mai avansate. În studenția mea, se făcea un curs care se chema biostatistică medicală. Acolo se spuneau niște lucruri absolut cutremurătoare: că stresul social și stresul generat de calamități, de pildă, pot declanșa pubertatea precoce. Concluzia este că pubertatea a variat totdeauna în funcție de condițiile socio-economice și culturale. La ora actuală, lucrurile sunt clare în sensul că pubertatea apare mai devreme decât la generațiile anterioare. De ce este extrem de important în momentul de față să înțelegem cauzele fenomenului? Pentru că maturizarea fizică nu este simultană cu maturizarea creierului. Și atunci apare o discordanță între stadiile de dezvoltare ale celor două: trupul copilului devine din ce în ce mai mult femeie sau bărbat și mintea lui ar vrea încă să se joace. Un copil cu un trup care are pulsiunile lui, hormonii lui…

Toată lumea este înclinată să dea vina exclusiv pe alimentația nesănătoasă a copiilor. Ce părere aveți despre asta? 

Da, sunt de acord cu argumentele legate de alimentația nesănătoasă, dar să nu ignorăm nici factorii sociali și, pentru unii, factorii culturali. Doar că alimentația atât de mult procesată, cum este cea actuală, este principalul motor. Să nu uităm că este bogată în estrogeni de sinteză, care se metabolizeză greu și care se fixează în grăsime, determinând o serie întreagă de lucruri: respectiv, pubertatea precoce la fete și pubertatea tardivă la băieți. Și astfel apare o separare de generație, fetele fiind atrase de băieți mai mari sau de bărbați maturi. Dar să revenim la condițiile care favorizează pubertatea precoce: poluarea este poate cel mai important. Să nu uităm ce spun cifrele: în 2050, în oceane vor fi mai multe peturi decât pești, că apa freatică are o în compoziție o serie întreagă de poluanți, inclusiv estrogeni. Să nu uităm nici sfaturile nutriționale date de pseudonutriționiști: sunt o serie întreagă de plante care conțin estrogeni vegetali și sunt recomandate din belșug copiilor! Vorbesc aici în special despre soia, laptele de soia și alte produse derivate. M-am confruntat în cabinetul meu cu urmările dietelor pe bază de soia, lapte din semințe de cânepă, lapte de migdale. Toate trei conțin estrogeni, iar cânepa mai are ceva în plus: canabis. Mi se răspunde că nu este vorba despre cânepa „aia“. De acord, dar și cea folosită în alimentație are 0,2 % canabis în compoziție.

Mamele care adoptă diversele trenduri alimentare ce ar trebui să-l întrebe pe medicul pediatru?

Răspund pornind de la un lucru venit tot din practica de cabinet. Sunt părinți care renunță la laptele de vacă în favoarea acestor produse vegetale, despre care vorbeam mai devreme, argumentând că suntem singura specie care consumă laptele altei specii. Păi, de aceea și suntem în vârful piramidei evolutive. Pentru că în evoluția speciei noastre, momentul în care omul a devenit consumator de proteină a fost hotărâtor, acest lucru l-a împins înainte. Apoi nu mai dăm gluten nici copiilor care nu au intoleranță sau alergie. Da, dar ei fac mai târziu tiroidă autoimună, pentru că nu primesc gluten. Pe creier există receptori de gluten, iar noi le ignorăm rolul! În logica asta, eu, fiind diabetic, ar trebui să propun să dăm la toată lumea insulină, nu-i așa? Apoi mai există o tendință: alimentația tradițională. Este foarte bună, dar atenție mare la surse! În piețe există prea multe putini cu brânză „de capră“, cu brânză „de Sibiu“, alte produse bio, dar fără atestate ca fiind bio. La cantitatea expusă, producția noastră de lapte ar trebui să fie cât lacul Baikal. Să nu uităm că pentru un kilogram de cașcaval nefalsificat este nevoie de nouă litri de lapte! Toate aceste lucruri sunt factori de declanșare a pubertății precoce, cu toate neajunsurile ei.

Carnea?

Da. Este adevărat, de multe ori este chiar periculoasă. Dar nu toată lumea are posibilitatea de a procura carne sigură din toate privințele. Și de aceea, pentru cei care nu au un astfel de avantaj, le recomand să cumpere carne, inclusiv pui, din surse controlate. La fel și legumele… În perioada anilor ’70, supa de morcov era un bun remediu pentru diaree. Numai că s-a constatat apoi apariția intoxicațiilor cu nitriți. Grădina „bunicii“ are avantajele ei, dacă nu a fost fertilizată chimic, stropită împotriva dăunătorilor etc. Și aici avem multe de discutat.

Alți factori de risc în afară de alimente?

Ambalajele din polietilenă și alte plastice. Să nu uităm că estrogenii de sinteză sunt fixatori pentru masele plastice. Să nu uităm că bem apă din peturi, că orice aliment este transportat în pungi de plastic… E suficient să înțelegem cât de expuși sunt copiii la toți acești factori. Cum să-i apărăm pe copiii? În principal, prin calitatea alimentației, prin educația în spiritul vieții cât mai active, prin sport, prin evitarea stresului la vârste mici.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii