
KRUK România, companie de management al creanțelor, a prezentat rezultatele unui studiu unic în Europa, despre datorii şi tradiţie în România. Astfel, proverbele şi credinţele care li se aplică cel mai bine românilor sunt “să nu te întinzi mai mult decât ți-e plapuma” şi „nu e bine ca Anul Nou să te prindă cu datorii” (două treimi dintre cei chestionaţi). Cifrele par să susţină folclorul, România având, dintre ţările UE, cele mai puţine credite pe cap de locuitor în euro: 1225, pe când cele mai mari sunt în Estonia (5.062), potrivit unui studiu al Băncilor centrale pe anul 2012. De altfel, România are o expunere redusă la tranzacţii financiare, dar şi o puternică neîncredere în instituţii şi o “slabă cultură a contractului”, potrivit spuselor antropologului Vintilă Mihăilescu, care a coordonat studiul. Românii preferă în continuare să apeleze la rude în cazul unei probleme financiare (63%).
Aproape jumătate dintre respondenți (45%) externalizează vina şi susțin că au ajuns să fie somați să achite datorii importante “din motive independente”: au rămas fără slujbă, au avut un incident în familie. „ Așa cum au arătat toate cercetările noastre de până acum, persoanele cu datorii au ajuns în această situație din motive independente de ele, cel mai adesea, veniturile li s-au diminuat din cauza contextului economic actual”, susţine şiTomasz Ignaczak, Director General KRUK România.
Cu toate acestea, primirea unei somații de plată a stârnit în majoritatea persoanelor cu datorii sentimente de rușine (57%),arată studiul comandat de KRUK România. Poate de aceea, odată în situația de restanţieri, majoritatea celor intervievați susţin că se conformează și plătesc cât pot de repede – peste 53%. Însă atitudinea creanţierilor e dinamică şi trece în timp de la ruşine la enervare, apoi indiferenţă (eterna acceptare românească a situaţiei, combinată cu “descurcarea”), după cum a explicat antropologul Vintilă Mihăilescu.
Aşteptările din partea datornicilor sunt cel mai adesea “stresante” (dat în judecată, sechestru), conform studiului, şi doar 7 % dintre ei ar alege ca primă soluţie să discute direct cu creditorul. Soluţia pentru cei intervievaţi ar fi un dialog mai deschis între cele două părţi, o poziţionare “de la om la om” şi o comunicare onestă din partea instituţiilor.
În 2012 au fost transferate spre colectare către KRUK România creanţe neperformante în valoare totală de 1,3 miliarde RON. Muntenia este regiunea cu valoarea cea mai mare transferată către KRUK România, cu 533 milioane de RON, iar la polul opus se situează Dobrogea, cu 75 milioane de RON. Kruk este o companie de top în managementul creanţelor, specializată în managementul integrat al creanțelor, având clienți atât din sectorul financiar, cât și companii de servicii.
Sondajul iVox “Cum îți gestionezi datoriile” s-a derulat online, în perioada 29 aprilie – 7 mai 2013, pe un eșantion de 7.106 respondenți cu vârsta de peste 18 ani. În aceeași perioadă, a fost realizată în București o cercetare calitativă pe un număr de 20 de persoane, cu vârste între 20 şi 50 de ani, prin metoda Focus Grup.