De asemenea, conform studiului UHY, și taxele impuse de guvernul român sunt mai mari decât media la nivel global (28,2%).
UHY a analizat 34 de țări din întreaga lume și a calculat procentul colectat din PIB-ul țărilor respective de către guverne prin taxe, poziționând România pe locul 17 în studiu și Danemarca pe prima poziție, cu taxe impuse de către Guvern care reprezintă 53,5% din PIB-ul țării.
Statele Unite ale Americii colectează taxe care reprezintă 22% raportat la PIB, în vreme ce Republica Irlanda este singura țară din zona euro studiată, în care taxele impuse de guvern sunt sub media globală.
În general, economiile europene domină topul clasamentului realizat de UHY, având cele mai mari taxe impuse. În medie, țările europene înregistrează o povară fiscală de 43,3%: cu peste 50 de procente mai mare decât media la nivel global (28,2%), conform studiului.
Țările emergente, în general, au înregistrat ponderi mai reduse de taxe impuse de guvern, inclusiv numeroase țări care fac parte din blocul comercial ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est) precum Malaysia (16,5%) și Filipine (13,9%).
Camelia Dobre – Managing Partner în cadrul firmei UHY Audit CD, membră UHY: “Reducerea birocrației și investirea în infrastructura din România ar contribui, de asemenea, la eforturile de mărire a numărului de deduceri fiscale disponibile pentru companii, în special pentru întreprinderile mici. Aceasta este opinia mea fermă. Pe de altă parte, este important de remarcat faptul că începând cu anul acesta, România a decis să impoziteze întreprinderile nou înființate și companiile care înregistrează o cifră de afaceri anuală sub 1 milion de euro ca microîntreprinderi. Astfel, legiuitorul elimină opțiunea de aplicare a impozitului pe profit pentru companiile care au mai mult de 45.000 lei (aproximativ 10.000 euro) capital social”.
“Aceasta nu este o măsură care să încurajeze companiile care decid să investească în România care se așteaptă să înregistreze profit după un anumit timp de la realizarea investiției, astfel că, până când investiția generează profit, acele companii vor înregistra pierderi, fără a mai avea dreptul de a compensa acele pierderi.”
La nivel global, studiul UHY arată că nivelurile de taxe colectate de către guvernele naționale reprezintă un element de interes sporit, în special pentru UE, în contextul unui Brexit iminent, pentru a asigura finanțarea guvernelor pe termen scurt și pentru a încuraja creșterea pe termen lung.
Recent, Comisia Europeană a sugerat că țările UE ar putea avea în vedere modificarea politicilor fiscale pentru a contribui la completarea deficitului bugetar anual de 15 miliarde de euro care urmează să fie generat de ieșirea Marii Britanii. Aceste modificări ar putea include propuneri precum utilizarea unui procent din impozitul pe profit încasat de trezoreriile naționale pentru fondurile și programele comune ale UE.
Cu toate acestea, numeroase țări europene, inclusiv Germania și Portugalia, unde taxele impuse sunt mai mari decât media, examinează moduri pentru a reduce povara fiscală. De exemplu, guvernul german (43,8% din PIB) are drept obiectiv diminuarea poverii fiscale pentru IMM-uri pentru a încuraja inovația, prin măsuri precum:
- Implementarea unui sprijin fiscal pentru activități de cercetare și dezvoltare pentru companiile cu mai puțin de 1.000 de angajați.
- Stabilirea unui ‘fond de bază pentru înalta tehnologie’ cu un volum țintă de 300 de milioane de euro.
- Demararea unei noi campanii de digitalizare a întreprinderilor mijlocii.
Înființată în 1986 şi având sediul central în Londra, Marea Britanie, UHY este o rețea de firme independente de audit, contabilitate, consultanță fiscală şi în afaceri, cu birouri în peste 320 de centre de afaceri importante din 95 de țări.
