Există şi valori înregistrate sub nivelul mediei globale, cum ar fi cele de la capitolele Schimburi de tehnologie şi idei (Exchange of technology and ideas), unde valoarea este cu -0,51 de puncte sub medie, şi Mişcarea capitalului şi finanţelor (Movement of capital and finance), cu o valoare cu -0,25 de puncte sub medie. România ocupă poziţia a 11-a în rândul celor 22 de pieţe în creştere rapidă monitorizate în cadrul studiului.
România are o economie deschisă, care a beneficiat din plin de accesul la noile pieţe, în special la cele din UE. Ea va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de integrarea comercială tot mai strânsă cu UE. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în cadrul UE, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerţului şi a serviciilor, care ar putea aduce beneficii României, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prognozat anterior.
În pofida creşterii slabe înregistrate în 2012 şi a perspectivelor economice incerte pentru 2013 în majoritatea pieţelor, globalizarea continuă să avanseze în principalele 60 de economii din lume, se mai arată în raportul anual privind globalizarea realizat de Ernst & Young – Looking beyond the obvious: globalization and new opportunities for growth (Privind dincolo de aparenţe: globalizarea şi noile oportunităţi de creştere).
Cu toate acestea, în contextul în care majoritatea prognozelor privind PIB-ul global prevăd o creştere cuprinsă între 3% şi 3,5% pentru 2013 şi o creştere modestă pentru anii ce vor urma, Indexul Ernst & Young estimează că globalizarea va continua să se extindă, iar tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor constitui principalele ei pârghii de dezvoltare. Indexul arată, de asemenea, că, în ultimele 12 luni, o serie de ţări cu economii în creştere rapidă, precum Vietnam, Malaezia, Tailanda, Filipine sau ţări mai mici din Europa, precum Belgia şi Slovacia şi-au îmbunătăţit simţitor indicele de globalizare.
Eşalonul doi forţează poziţia de frunte?
Indexul evidenţiază faptul că apar tot mai multe pieţe, din afara ţărilor BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China), care înregistrează creşteri rapide şi se transformă în puncte fierbinţi ale business-ului global, graţie percepţiei că sunt mai bine integrate global decât ţările BRIC în privinţa comerţului, a investiţiilor, precum şi din perspectiva criteriilor culturale şi tehnologice. Totodată, aceste pieţe înregistrează creşteri economice solide şi constante, apropiate de cele ale economiilor fruntaşe din grupul BRIC. Turcia, Mexicul şi Indonezia vin tare în urma Chinei şi a Indiei în privinţa creşterii PIB-ului în intervalul cuprins între 2000 şi 2015. Peru, Columbia, Venezuela, Malaezia şi Vietnam, precum şi unele ţări şi regiuni din Africa îşi pregătesc trambulina care să le propulseze printre cele mai dinamice zone din lume pentru investiţii.
Numărul şefilor de organizaţii chestionaţi în cadrul studiului care consideră că pieţele emergente, altele decât BRIC, vor deveni principala sursă de generare de noi venituri aproape că s-a dublat în ultimii trei ani, de la 26% la 45%. Ca urmare, aceştia includ în planurile lor de viitor ţări precum Africa de Sud, Indonezia, Mexic sau Turcia care apar menţionate în raport ca zone foarte competitive. Peste 82 % dintre executivii chestionaţi, provenind din toate zonele geografice, vizează să mărească investiţiile pe care le fac în aceste pieţe, iar 4 din 10 intenţionează chiar să le crească cu peste 10%.
Pieţele mature rămân pe mai departe importante
Cu toate că multe dintre economiile în creştere rapidă din afara BRIC devin tot mai interesante pentru investitori, ele reprezintă, mai degrabă, un pariu pe termen lung. Raportul subliniază faptul că acestea sunt doar o parte din întregul tablou. Pentru a-şi crea un portofoliu bine echilibrat, investitorii vor trebui să ia în calcul şi alte mize care să includă anumite pieţe mature, mai ales pe cele care dau semne de revenire în anumite sectoare şi zone de business.
Ernst & Young: Se aşteaptă ca profiturile din asigurări să scadă cu până la 5% în 2012
Directorii executivi intervievaţi confirmă faptul că America de Nord şi Europa de Vest rămân pieţe esenţiale pentru protejarea rezultatelor lor financiare. Deşi investiţiile noi în aceste regiuni rămân neuniforme, costurile ridicate ale energiei, micşorarea diferenţelor cu costurile de muncă între pieţele dezvoltate şi cele emergente şi ciclurile de viaţă tot mai scurte ale produselor determină organizaţiile globale să-şi mute operaţiunile de producţie mai aproape de pieţele de desfacere. Numărul respondenţilor care se aşteaptă ca organizaţiile lor să externalizeze, în următorii trei ani, o mare parte din funcţiile operaţionale către furnizorii de pe pieţele mature creşte de la 22% la 36%. În plus, numărul celor care plănuiesc să externalizeze o parte din activităţi către surse mai apropiate, va fi mai mult decât dublu, de la 14 % la 35%.
Ernst & Young: Fondurile de pensii vor continua investiţiile în infrastructură
Raportul evidenţiază, de asemenea, faptul că inovarea şi schimbul de idei şi tehnologie pot conferi un avantaj pieţelor dezvoltate în competiţia cu cele aflate în creştere rapidă. Difuzarea şi folosirea tehnologiilor în bandă largă, ale celor sociale, digitale şi mobile este mult mai extinsă în aceste pieţe, permiţându-le să obţină o pondere mai mare din exportul de bunuri şi servicii.
Ce urmează?
Pe măsură ce comerţul cu bunuri şi servicii îşi revine la nivelul de dinainte de declanşarea crizei financiare, iar fluxul de capital înregistrează o creştere constantă, tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor continua să modeleze extinderea şi caracterul globalizării. În condiţiile în care integrarea comercială continuă să se stablizeze, se estimează o schimbare de poziţie între ţările importatoare şi cele exportatoare. Economiile în creştere rapidă devin pieţe de consum tot mai puternice iar pieţele dezvoltate dobândesc o forţă tot mai mare în producţia şi exportul de bunuri şi servicii.
„Natura globalizării continuă să evolueze şi să se schimbe. Tehnologia asigură noi căi de dezvoltare şi consolidare pentru fluxurile de capital, idei şi inovaţii în direcţii care sunt încă dificil de anticipat. Provocarea pentru mediul de business este cum să monitorizeze, să evalueze şi să răspundă cât mai rapid şi mai eficient unui mediu atât de dinamic, care nu mai poate fi gestionat prin soluţii standard, ca până acum. În acest context, România poate să câştige în competiţia pentru investiţii numai prin îmbunătăţirea continuă a competitivităţii economiei”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, Ernst & Young România.
Globalization Index evaluează şi monitorizează performanţele celor mai importante 60 de economii din lume în funcţie de 20 de indicatori care urmăresc aspecte cheie în privinţa intregrării transfrontaliere a afacerilor. Aceşti indicatori se înscriu în cinci categorii mari: mişcarea capitalului, schimburile de tehnologii şi idei, mişcarea forţei de muncă şi integrarea culturală. Indexul măsoară, mai degrabă, globalizarea ”relativă” decât pe cea ”absolută”. Aceasta înseamnă că nivelul de dezvoltare a comerţului, a investiţiilor, a tehnologiei, a pieţei muncii şi a integrării culturale a unei ţări* în raport cu o altă ţară se măsoară în funcţie de PIB şi nu în funcţie de valoare absolută care ar rezulta în urma acestor schimburi. De aceea, Indexul reflectă măsura în care integrarea globală a unei ţări este observabilă sau simţită în interiorul respectivei ţări.
Sondajul a inclus interviuri cu 750 de directori executivi din companii din întreaga lume şi s-a derulat în noiembrie 2012, fiind coordonat de The Economist Intelligence Unit.
