Producătorii de materiale de construcții din România au fost deocamdată, pe termen scurt, mai puțin afectați de impactul pandemiei decât companiile din alte sectoare ale economiei. Pe termen mediu evoluția din acest sector depinde în primul rând de finanțarea și execuția proiectelor de infrastructură. În următorii 5 ani strategia de dezvoltare a acestor jucători vizează automatizarea, digitalizarea, sustenabilitatea afacerii și soluțiile personalizate pentru anumite proiecte/clienți.
Compania de consultanță strategică Roland Berger a desfășurat un amplu studiu de piață în perioada martie-august 2020 în sectorul producătorilor de materiale de construcție din România. Scopul studiului a fost, pe de o parte, de a identifica și evalua pârghiile de creștere ale companiilor din sector în ultimii 3-5 ani și, pe de altă parte, de a evalua impactul acestora asupra strategiilor de dezvoltare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Piața materialelor de construcții din România a crescut în medie în ultimii ani cu aproximativ 9% pe an, până la o valoare de circa 4 miliarde de euro în anul 2019, cu o concentrare semnificativă a jucătorilor pe anumite segmente. “În ultimii ani, diversificarea sortimentului și a producției, eficientizarea proceselor operaționale, diversificarea portofoliului de clienți și a canalelor de marketing, concomitent cu dezvoltarea de parteneriate strategice cu clienții și extinderea geografică la nivel național au fost principalii piloni strategici de dezvoltare a jucătorilor activi pe piața materialelor de construcții”, menționează Szabolcs Nemes, Partener în cadrul biroului Roland Berger București.
Impactul COVID-19 pe termen scurt a fost mai redus decât în majoritatea celorlalte sectoare ale economiei, cu o evoluție similară sau în ușoară scădere în trimestrul II din 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019 (minus 5%-10%, în funcție de segmentul de piață). Pe termen mediu, impactul asupra sectorului va depinde în special de programele de finanțare publică (națională și UE) pentru infrastructură, stimulate de finanțarea publică (fonduri europene și naționale).
Pe segmentul de clădiri noi, în special pe segmentul comercial (birouri, hale, spații comerciale) e probabilă o încetinire a proiectelor, iar segmentul de clădiri rezidențiale depinde de eventuale programe de stimulare/ spijin din partea autorităților (programe de reabilitare termică, structurală, de creditare/ subvenționare etc.). “Scenariile evoluției sectorului materialelor de construcții includ în varianta optimistă o stagnare în 2020 urmată de o revenire la rate de creștere dupa 2021 similare cu cele dinainte de pandemie, iar în varianta pesimistă o scădere de 10-15% în 2020, urmată de o stagnare în 2021 și o revenire pe creștere mai lentă (circa 5%) începând din 2022”, estimează Dragoș Popa, Senior Project Manager la Roland Berger.
Pe termen lung, prioritățile strategice pentru producătorii de materiale sunt reprezentate de automatizare, digitalizare, soluții personalizate, sustenabilitate și creșterea capacităților de producție. “Una din prioritățile companiilor în următorii ani o reprezintă automatizarea, de exemplu în zonele de producție sau depozitare și digitalizarea proceselor, de exemplu a proceselor de vânzare, marketing, gestiune comenzi și livrări”, adaugă Szabolcs Nemes.
Dezvoltarea de soluții personalizate cu valoare complementară, cum ar fi spre exemplu produsele destinate reducerii timpului de manoperă și efortului de mentenanță în exploatare sau produse dezvoltate la cererea clientului, personalizate pentru nevoile unui anumit proiect, reprezintă o altă prioritate strategică pe termen mediu și lung.
În contextul impactului tot mai vizibil al construcțiilor asupra mediului, o altă direcție strategică importantă o reprezintă sustenabilitatea. “Aici ne referim la o concentrare a atenției, pe de o parte înspre produse care cresc eficiența energetică sau care includ o pondere crescută de materiale reciclate, și pe de altă parte, înspre produse reciclabile (care pot fi reciclate), precum și la eforturile de colectare de materiale în scopul reciclării lor. De asemenea, o altă direcție cheie o reprezintă scăderea consumului de energie pe întreg lanțul valoric, cu obiectivul de a reduce emisiile de carbon”, explică Dragoș Popa.
Nu în ultimul rând, o altă prioritate pe termen lung e reprezentată de creșterea capacităților de producție, cu scopul de a acoperi cererea la nivel național și de a permite și deservirea cererii externe (în special în țări vecine), precum și de creșterea capacităților de depozitare regionale, pentru o livrare cât mai rapidă a comenzilor.
Astfel în trimestrul 2 din 2020, pe fondul pandemic, sectorul construcțiilor a intrat pe un trend ușor descendent.
Perspectiva de finanțare a scăzut semnificativ, cu scăderi importante din zona finanțării private și finanțării cu fonduri naționale, doar indicatorii care reflectă finanțarea cu fonduri europene aflându-se în ușoară creștere. Pe segmentul de producție și comerț de materiale de construcție, evoluția a fost în stagnare față de barometrul anterior, cu scăderea abruptă a fluxului comercial compensată de indicatori ușor pozitivi la nivelul producătorilor locali de materiale. Pe segmentul activității de construcții, nivelul barometrului e în scădere, cu indicatorii care reflectă nivelul de încredere și piața muncii în scădere semnificativă. Segmentul care reflectă evoluția indicatorilor de piață are un nivel în ușoară creștere, pe fondul continuării lucrărilor, atât în segmentul de infrastructură, cât și în cel de clădiri.
