Câți dintre noi ar putea răspunde, cu exactitate, la întrebarea: ”Ce făceai în data de 29 ianuarie din anul în care ai absolvit liceul?”. Probabil că foarte puțini, dar Iris Danciu, elevă în clasa a XII-a la Liceul de Artă din Tîrgu Mureș, își va aminti cu siguranță și peste mulți ani ce a făcut în seara de 29 ianuarie 2016: a cântat, alături de colegii săi din formația The Pinwheels, la Arenele Romane, în fața unui public de câteva sute de persoane, la Gala Metalhead Rock Alternative Awards. The Pinwheels (Iris Danciu, voce; Cristian Ionescu, chitară solo; Wattie Barricade, chitară ritmică; David Kusztos, chitară bas și Barni Madarász, tobe) a primit în acea seară premiul ”Best Romanian Alternative Newcomer”.
Ne-am gândit, în primul și în primul rând, să fim noi înșine, apoi ne-am gândit că mergem în direcția care trebuie, iar premiul a fost o confirmare: oamenii apreciază muzica pe care o facem și putem să ne exprimăm cum vrem, fără să fim sub presiune că nu facem ceea ce se vinde.
Iris Danciu
Acesta ar putea fi începutul unui articol despre povestea de succes a unei formații rock românești și poate că va fi, peste câțiva ani. Deocamdată, este doar descrierea, pe scurt, a celui mai important concert al tinerei formații, înființată cu doar un an în urmă. ”The Pinwheels este o trupă care merită «împinsă», eu îi difuzez. Au luat acest premiu și au câștigat expunere, care este un balon de oxigen, e o recunoaștere a muncii lor. Lumea crede că a face muzică e incredibil de ușor, dar oamenii ăia lucrează de le sar capacele ca să ajungă să cânte așa, sunt niște creatori”, spune Cristi ”Kirk” Chirculescu, unul dintre cei mai experimentați oameni de radio din România – a început să lucreze în radio în 1990, la Fun Radio, după care au urmat Radio Total, Activ FM și City FM, Smart FM – și fondatorul Radio Trib, un post online de muzică indie și rock în preponderență românească. ”Copiii ăștia – sper să nu se supere că le spun «copii» – , în loc să se ducă să piardă timpul în nu știu ce bar sau să se uite la televizorul care nu-ți spune nimic, se duc într-un loc în care repetă. Trebuie avut grijă de ei, pentru că s-ar putea ca lumea să înceapă să asculte muzica lor, s-ar putea să înceapă să se bucure și casele de discuri dacă semnează cu o trupă la care vine lumea la concert.”
Află mai multe despre membrii The Pinwheels dintr-o GALERIE FOTO
The Pinwheels este una dintre zecile, poate sutele de trupe rock din așa-numitul ”underground”, cărora li se adaugă formații și artiști din alte genuri muzicale precum hip hop, jazz sau muzică electronică. Potrivit unui curent de opinie care circulă în această parte nevăzută a industriei muzicale, entitățile care ar trebui să le ”poarte de grijă copiilor” sunt casele de discuri și posturile de radio.
”Să le fie rușine că nu dau chitară!”
Radioul rămâne în continuare mijlocul de comunicare în masă preferat de majoritatea românilor pentru ascultatul muzicii, potrivit unei prezentări făcute de Sergiu Biriș, CEO și cofondator al platformei de streaming Zonga, în cadrul Mastering the Music Business, conferință dedicată industriei muzicale din România, ce a avut loc în perioada 16-17 februarie la Hanul Gabroveni din București. Pe locul al doilea, se situează platformele de streaming, apoi televiziunea.
Așadar, cel mai ușor pentru formațiile necunoscute publicului larg ar fi să fie difuzate la radio. O simplă privire aruncată asupra topului pe anul trecut al celor mai difuzate piese muzicale la posturile de radio mainstream este însă suficientă pentru a observa că acest lucru este dificil de realizat: 30 de piese din top 100 cele mai difuzate melodii anul trecut la radiourile mainstream aparțin cântăreților sau formațiilor din top 10. Cu alte cuvinte, aceiași zece artiști au cel puțin câte două melodii (recordul îl deține Andra, cu șase piese) între primele 100 cele mai difuzate piese în 2015.
”Radioul și TV-ul sunt afaceri care funcționează după modele de business și specificații încetățenite, unele nu sunt românești, sunt tipuri de playlisturi care vin din trusturile din care fac parte respectivele radiouri”, explică Vlad Bușcă, Head of Digital în cadrul casei de discuri Universal Music România, care a promovat totuși, chiar în aceste condiții, trupe din underground. ”Există și în piața radio posturi care susțin nișele, printre care Tanănana și radiouri online. Guerilla când o să reintre probabil că la fel o să fie, acolo e posibil ca artiștii mai puțin cunoscuți să fie prezenți.”
Kirk are o perspectivă mai tranșantă asupra acestei realități din industria muzicală: ”Dacă nu-ți iei în serios rolul de a promova mai mulți artiști noi, riști ca lumea la un moment dat să se plicisească de cele câteva sute de piese și de numele pe care tu le-ai promovat în disperare în ultimii ani. În acel moment, când lumea va vrea să asculte și altceva, tu nu vei avea cu ce să vii, pentru că nu ai asigurat un nou lot de artiști care ar putea să placă ascultătorilor. Dacă nu-ți asumi că trebuie să împingi artiști noi în față, mai bine îți strângi catrafusele și pleci acasă”.
Până la urmă muzica e ca un deodorant și trebuie să o pui în galantar. Dacă nu o pui în galantar, lumea nu știe că există.
Kirk
Un exemplu de formație rock care a reușit să se impună pe piața muzicală din România, în ciuda acestor dificultăți, este Vița de Vie, care a aniversat pe 20 februarie 2016, printr-un concert la Arenele Romane, două decenii de activitate. ”Vița de Vie e o trupă de prim rang în zona rock din România și este trist să nu aibă nici 2.000 de spectatori la un concert aniversar de 20 de ani. Este vina industriei! Vița de Vie este o formație care nu prea a avut parte de difuzări la radio și au crescut singuri. Problema nu este la public, ci la cei care ar fi trebuit să promoveze aceste formații și nu au făcut-o pentru că «noi nu dăm chitară la radio». Să le fie rușine că nu dau chitară!”, se ”aprinde” Kirk.
Cum să te promovezi singur
Din fericire, formațiile și cântăreții la început de drum au și altă variantă, în afara radioului, din perspectiva promovării și marketingului: internetul, mai exact rețelele sociale și platformele video. ”Fără marketing în ziua de azi nu faci absolut nimic. Am investit niște bani în Facebook, în boost-uri, și am ajuns la peste 4.100 de like-uri pe pagină”, spune Ștefan Bereș, liderul formației de rock simfonic Invictus (Sânziana Niculae, finalistă la ediția din 2013 a emisiunii Vocea României – voce, Ștefan Bereș – chitară, Carol Dima – chitară, Costi Dominteanu – clape, Seba Stanciu – chitară bas, Andrei Sorin Ovezea – tobe).
Află mai multe despre membrii trupei Invictus dintr-o GALERIE FOTO
”Facebook-ul e mișto pentru că interconectează toate celelalte platforme și există șansa să-ți crești prezența la concerte și vizualizările pe Youtube”, îl completează Andrei Ovezea. ”Youtube-ul și Facebook-ul sunt mai mult pentru expunere, nu te aștepți să te umpli de bani de acolo, însă înseamnă mult să știi unde te situezi din punct de vedere al publicului.”
Deși până acum au concertat doar în cluburi și pe scene de mică anvergură, cei de la Invictus au reușit o performanță notabilă pentru o formație underground: s-au calificat în semifinala națională a concursului Wacken Metal Battle Romania. Unul dintre obictivele trupei pentru perioada următoare este calificarea în finala acestei competiții și câștigarea acesteia, ceea ce le-ar asigura participarea la Wacken Metal Battle din Germania, unul dintre cele mai importante concursuri de profil din lume, care reunește formații din peste 40 de țări.
Trebuie un pic privit ca un business totul. Până la urmă, încerci să vinzi un produs și pentru asta trebuie să-i faci promovare.
Ștefan Bereș
Membrii trupei The Pinwheels au avut o strategie diferită în privința promovării prin Facebook. ”Pagina de Facebook a fost o chestie bună, pentru că toți cântaserăm în alte trupe înainte și lumea ne cunoștea (pe plan local, în Tîrgu Mureș – n.red.). Planul inițial a fost să nu dăm prea multe spoilere înainte să avem un material care e gata făcut și din cauza asta lansarea asta a fost o supriză pentru public. Am pregătit mai întâi videoclipul la melodia «The ballad of Freddy the bartender» și o piesă înregistrată, până atunci nimeni nu știa ce stil cântăm. După aceea, când am lansat videoclipul, totul a fost ca o explozie de informații noi și atunci publicul a aflat ce facem”, explică David Kusztos.
Această strategie le-a adus de altfel membrilor formației și expunere în mass-media locală. ”Cristi și David au fost la Radio Tîrgu Mureș și Iris a vorbit la emisiunea «Pasaj Urban», la același post de radio. Au fost și în media tipărită câteva articole, radiourile și televiziunile locale au manifestat interes, au fost și la TVR de două ori”, spune József-Lehel Karácsonyi, ”omul cu PR-ul”, după cum îl caracterizează Cristian Ionescu, care recunoaște că ”e mai ușor aici, în Tîrgu Mureș, să ajungem în media decât în Capitală”. Iris Danciu adaugă: ”Este important să ne expunem mai întâi pe plan local, astfel încât să reușim să ne extindem apoi și în alte județe și, în cele din urmă, la nivel național”.
Și membrii trupei Invictus sunt conștienți de importanța unui videoclip în strategia de promovare, lansând recent un astfel de material pentru piesa Enlight. ”Videoclipul este important, îți creează o imagine, face ca mesajul tău să fie transmis”, spune Costi Dominteanu. Andrei Ovezea este de aceeași părere: ”În ziua de azi, e o parte din CV-ul tău. Oricine te-ar vedea, o persoană importantă sau mai puțin importantă, oamenii vor să vadă fețe, reacții, oamenii din spatele muzicii și nu vor să stea să caute. În trei minute poți să-ți dai seama de prestația artistică a unei trupe.”
Strategiile de promovare ale celor două formații se înscriu în așteptările pe care o casă de discuri le are față de un artist din underground. ”Orice artist trebuie să încerce absolut orice, trebuie să trimită materiale la o casă de discuri, trebuie să trimită la radiouri la care ei cred că ar putea să intre – sunt unele radiouri care difuzează mai multe tipuri de muzică. Ei trebuie să încerce, nu poți să te rezumi la sala de repetiție sau la un concert în club odată la șase luni, pentru că nu știi de unde sare iepurele sau cui îi place sau ce om important atingi cu aceste activități. Ei trebuie să facă eforturile acestea pe social media, să fie activi pe Facebook, să strângă o bază de fani”, explică Vlad Bușcă. ”Evident, o casă de discuri se gândește și ca acel artist să aibă și un potențial de piață, dar noi, la Universal, lucrăm cu destul de mulți artiști non-mainstream, pentru că ne-au plăcut și am crezut în ei.”
Artistul trebuie în primul rând să aibă încredere în el, dată și de un nivel la care a ajuns, să aibă o înregistrare calitativ bună, să aibă un fel de dosar în spate, o prezentare cu ce a făcut până atunci. Ar fi complicat să te duci la o casă de discuri cu o singură melodie, ar trebui ca și artistul să-și dea seama, să fie conștient la ce nivel se află.
Vlad Bușcă
Faptul că o formație din underground poate prezenta materiale deja finalizate, de calitate, precum albume sau videoclipuri, este de asemenea important pentru factorii de decizie din cadrul caselor de discuri. ”Analizăm dacă un produs care va ajunge în piață , de exemplu un album, se va și vinde în formatCD fizic, cu altele lucrăm doar pe parte de distribuție in format digital. De obicei, formațiile cu care lucrăm vin ele cu produsul oarecum final. Nici pentru ei nu este un efort foarte mare să-și producă acele materiale, s-a ajuns la o tehnologie și la niște standarde care-ți permit să-ți faci un produs foarte bun cu resurse proprii sau cu ajutorul prietenilor. Dacă ajung la noi, suntem foarte deschiși să-i ajutăm, având aceste asset-uri, să treacă la nivelul următor”, subliniază Vlad Bușcă.
În primul rând muzica
Până acum am vorbit mai mult despre formă – promovare, marketing – și mai puțin despre fond, adică muzica. Iar muzica se aude cel mai bine la concertele live. ”Concertele sunt și trebuie să fie o sursă de venit. Orice formație trebuie să aibă ca scop ca, de la un anumit moment încolo, să câștige ceva din prestația lor, pentru că până la urmă promoter-ul câștigă, locația câștigă ceva, există niște bani din bilete. Dacă ai un cap de afiș mare, mi se pare normal ca și trupele care cântă în deschidere să primească ceva. Când ești la primele concerte nu poți să spui că nu cânți decât pe o anumită sumă, dar când ai depășit acest prag, poți. Nu trebuie să-și faci un țel din asta, pentru că oricum banii pe care-i iei din acele cântări n-o să-ți ajungă decât să-ți plătești sala de repetiții, drumul la concerte, cazarea, dar măcar nu scoți bani din buzunar”, explică Vlad Bușcă. ”Există câteva trupe care câștigă din cântări și din activități muzicale, dar 90% din scena de trupe tinere nu câștigă și nici nu-și propun, majoritatea au job-uri, pentru cei mai mulți dintre ei muzica este un hobby.”
Formația e ca o afacere pe care o faci tu cu câțiva prieteni. În primii doi ani, ca în orice business, trebuie să fii pe zero și nu pe minus.
Andrei Ovezea
The Pinwheels au susținut, în ultimul an, un adevărat maraton din punct de vedere al concertelor, în orașe precum Sibiu, Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Oradea, Râmnicu Vâlcea. ”Până acum am avut 27 de concerte, am avut și o perioadă de pauză de câteva luni, pentru că eu am avut admiterea la facultate. În general am concertat în cluburi”, spune Cristi Ionescu de la The Pinwheels, care studiază, în paralel cu activitatea din formație, medicina generală la UMF Tîrgu Mureș.
Și pentru Invictus concertele sunt foarte importante. ”În afară de online, concertele reprezintă cealaltă unealtă mare pe care o avem pentru a ne promova”, spune Ștefan Bereș, precizând că se gândește la un turneu de promovare pentru al doilea album la formației. ”Este necesară o investiție, totul trebuie gândit ca o afacere. Dacă-ți faci tu un turneu de promovare, clar ieși pe pierdere.”
Planuri au și cei de la The Pinwheels, care spun că vor să lanseze un EP, un nou videoclip și să facă un turneu în această primăvară. Membrii formației vorbesc despre ”cât mai multă muncă”, pentru că premiul pe care l-au primit le-a dat ”o putere și o ambiție și mai mari ca să facem lucrurile cât mai serios și din ce în ce mai bine”.
Și totuși, banii
”Trebuie un pic privit ca un business totul. Până la urmă, încerci să vinzi un produs și pentru asta trebuie să-i faci promovare, trebuie să faci bani”, explică Ștefan Bereș. Obiectivul, în primii ani, este să ieși pe zero. ”Formația e ca o afacere pe care o faci tu cu câțiva prieteni. În primii doi ani, ca în orice business, trebuie să fii pe zero și nu pe minus. Ideal este, evident, să ai un impresar care să se ocupe de tine și tu să stai în sala de repetiții și să dai concerte Când ești la nivelul nostru însă, trebuie să ți le faci singur pe toate, până te observă cineva. E mult de muncă până să ajungi să investească cineva în tine”, spune Andrei Ovezea.
Baza de fani poate juca, în acești primi ani, un rol important în supraviețuirea financiară a formației preferate, în condițiile în care toată lumea ascultă muzică pe Youtube și nu cumpără CD-uri. ”În afară, când se lansează o melodie, o să vezi nebunie, dar nu pe Youtube, lumea are un abonament la Spotify, la Deezer, la Apple Music, mai cumpără cd-uri, se lansează multe single-uri. În România e foarte popular Youtube-ul și la noi e posibil să ai succes acolo, dacă evaluezi în acest mod succesul – în vizualizări”, spune Vlad Bușcă. ”CD-ul a ajuns oarecum de colecție, se va vinde în continuare la lansare, se va vinde de către formație la concerte, cât de cât se mai vinde și prin celelalte canale de distribuție, dar nu mai este acel CD pe care-l știam noi acum mulți ani. Tendința este de creștere a digitalului, în special a platformelor de streaming.”
Vrem să ne exprimăm așa cum suntem noi, suntem tineri și încercăm să facem lumea să se simtă bine, să se distreze cu noi, să fie prietenii noștri, să simtă că sunt acolo cu noi. Vrem să fim aproape de public, să-l atragem, nu să-l intimidăm.
Iris Danciu
În opinia sa, un produs vandabil de către formații este merchandise-ul. ”Noi nu facem, dar produsele de îmbrăcăminte – tricouri, șepci, hanorace – merg foarte bine, mai bine decât cd-urile. Dacă ai un fan care a plătit 20-30 de lei pe bilet și îl pui în fața alegerii între un cd și un tricou, va alege tricoul. Se va gândi că albumul găsește el cum să-l asculte și altfel, dar tricoul nu-l poate downloada. E vorba și despre imaginea formației, dar și despre o sursă de venit”, subliniază Vlad Bușcă.
Pentru The Pinwheels, vânzarea de merchandise este următorul pas în strategia de marketing. ”Ne-am concentrat până acum pe lansarea albumului, nu am avut timp să lucrăm pentru a avea o imagine completă, omogenă, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru. Avem însă în plan să facem un merchandise complet. Va fi un experiment, să vedem dacă putem să vindem”, spune David Kusztos.
Cristi Ionescu detaliază: ”Până acum nu am putut să facem, pentru că trebuie să finanțăm noi, iar până în prezent am investit mai mult în sculele noastre, în echipament, în mașină, avem o dubă cu care ne deplasăm.”
”Nebunia” lui Kirk
Când vine vorba despre promovarea și rentabilizarea financiară a unor produse muzicale undergorund, Kirk, în calitate de fondator al Radio Trib, știe foarte bine despre ce este vorba. A fondat postul de radio în 2013, după ce, așa cum spune el, ”se terminase proiectul City FM”. ”Rămăsesem pe tușă și la un moment dat a venit un prieten de-al meu, eu stăteam pe-acasă, nu prea știam ce să fac și mi-a zis să fac un post de radio pentru comunitatea de sporturi alternative”, povestește Kirk. ”Am început să mă gândesc la muzică și am zis că de pe piață lipsește foarte mult partea de mainstream așa cum este ea în afară, pentru că Radio Trib seamănă mult cu un radio mainstream din afară. La noi piesele astea nu sunt cunoscute, nu sunt promovate, e un cerc vicios în care s-a învârtit industria muzicală din România și cea a radiourilor în ultimii ani. Totul, evident, combinat cu nebunia mea să promovez muzică românească.”
Oamenii ăștia de la un radio ca Tanănana poate sunt mai apreciați, ca formatori de opinie și ca oameni pe care-i poți urmări atunci când vrei să afli despre muzică, decât anumiți DJ-i de la un radio mainstream pe care poate că nici nu-i știi cum îi cheamă.
Vlad Bușcă
”Nebunia” lui Kirk este concretizată în special în Romtop, topul pe care l-a realizat, în ultimii peste 20 de ani, la toate posturile de radio la care a lucrat. ”Lumea e mai implicată în momentul de față în top decât atunci când îl făceam la City, e simplu pentru că ei intră acolo, se loghează și își fac singuri topul. În sfârșit, după 20 de ani, nu mai stau eu să adun punctele”
Radio Trib a crescut organic, promovat, la fel ca în cazul formațiilor de rock, pe Facebook. ”Sunt cam 2.000 de ascultători la două zile, ăsta e avantajul în online,nu mai stai ca în FM să aștepți niște sondaje, vezi imediat audiența. Sper să se rezolve chestia asta odată cu trecerea în digital, care la noi se amână cam prea mult. În momentul ăla vei putea vedea în fiecare moment ce ascultători ai și s-ar putea să avem niște surprize. Important e să mai avem noi, până atunci, radiourile care se zbat să dea altfel de muzică decât ceea ce se promovează în momentul de față”, spune Kirk. ”Pe termen mediu cu Trib planul e să stea în picioare, mi-ar plăcea să crească. Îmi fac nebuniile mele și încerc să promovez trupe românești.”
#impreunaevoluam
Atunci când vorbești despre rock și underground, toată lumea știe că, la un moment dat, va apărea în discuție tragedia din Colectiv. Discuțiile pe care le-am purtat pentru realizarea acesui articol nu au făcut excepție de la această regulă. ”Am crezut că, după Colectiv, vom deveni toți mai buni și că vom uita de toate prostiile pe care le-am făcut, voluntar sau involuntar, de-a lungul timpului. Era frumos și mesajul, #împreunarezistam, însă împreună ar trebui să și creăm”, spune Kirk. ”E foarte bine că vecinul are o capră mișto, hai să nu-i arunc otravă caprei lui și să-mi cresc și eu capra mea să fie mai frumoasă și atunci mă mai vede unul peste gard și crește o capră și mai frumoasă. Asta ar trebui să se întâmple acum, să se adune toți și să-și cam lase orgoliile. Ar trebui să recunoaștem, de exemplu, când un alt artist a scos o piesă bună. Aș vrea să văd cât mai mulți împreună, stând și discutând.”
Vlad Bușcă vorbește despre o deschidere către muzica rock. ”Am sperat, la momentul respectiv, că tragedia din Colectiv va schimba industria, dar semnale prea mari nu au fost. M-a surprins un pic acum această deschidere către rock de la concursul de la Eurovision, unde am văzut mulți oameni care au spus că 2016 trebuie să fie anul rock-ului, că rock-ul va fi la putere. Nu știu dacă e ca efect al tragediei din Colectiv, probabil că da, dar eu sper ca oamenii respectivi chiar să creadă în chestia asta și să vadă că există muzică de calitate și în afara mainstream-ului și în afara genurilor muzicale extrem de cunoscute”, spune el, adăugând că locuri precum Colectiv și trupe precum Goodbye to Gravity există în multe alte genuri.
”Există aceeași calitate și în jazz, și în hip hop – zona underground este foarte mare – și până la urmă toată lumea a plecat de acolo, nu a ajuns nimeni direct sus, e ca o celulă de bază a muzicii. Este un ecosistem în care toți cei implicați – artiștii, managerii lor, oamenii de PR, sfătuitori, agenții de booking, case de discuri – trebuie să încerce să facă cât mai bine ceea ce fac”, explică Vlad Bușcă.
Și publicul? Care este rolul său în toată această evoluție prin unire a unei comunități? Răspunsul este simplu: acela care a fost întotdeauna, să consume produsele formațiilor preferate (bilete la concerte, albume în format fizic, merchandise) pentru a le susține financiar, astfel încât să poată să se bucure în continuare de muzica lor.
