Îngrijorări globale
În 2015, aproximativ 40 de persoane, provenite din mediul guvernamental, de business și al societăți civile și-au unit forțele creând Champion 12.3 – coaliție dedicată pentru a contribui la obținerea targetului stabilit de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă al Națiunilor Unite (UN’s Sustainable Development Goal Target 12.3). În mod categoric, reducerea la jumătate a pierderilor alimentare ar aduce beneficii enorme, precum scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 1,5 gigatoni de CO2, până în 2050.
Recent, experții în alimentație au lansat Agenda globală pentru reducerea la jumătate a pierderilor alimentare până în 2030, care este constituită din trei puncte:
– Guvernele și companiile trebuie să adopte modalitățile corecte pentru înjumătățirea pierderilor și risipelor alimentare, respectiv să acționeze pentru stoparea acestui fenomen;
– De asemenea, fiecare agent economic implicat în industria alimentară va trebui să exploreze schimbările prezente în specificațiile de calitate și să aplice măsurile corespunzătoare (gestionarea corectă a alimentelor, depozitarea și ambalarea acestora);
– Ultimul punct de pe listă îi vizează pe liderii de business și guvernele, pentru a accelera ritmului acțiunilor caracteristice acestui sector: dezvoltarea strategiilor naționale pentru a reduce pierderile și producția de deșeuri alimentare; schimbarea normelor sociale pentru consumatori, respectiv implementarea atitudinii privind risipa alimentelor.
De ce este nevoie să se investească în inovația alimentară
În contextul creșterii cererii de alimente, experții în inovație aplică noi tehnologii pentru crearea alimentelor sustenabile și sănătoase. Mai exact, este nevoie de intersectarea agriculturii, a biotehnologiei și a descoperirilor din domeniul sănătății pentru a genera noi modalități de asigurare a hranei, scriu cei de la EY anul acesta: proiectarea de proteine durabile care îndeplinesc cererea globală, adoptarea agriculturii verticale inteligente sau crearea de diete după biomul uman.
România, pe locul 9 în Europa, în topul risipei
În 8 februarie 2019, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 101 (HG 51/2019) Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016, cu privire la măsurile preventive pe care agenții economici care activează în lanțul alimentar le pot adopta în vederea reducerii risipei alimentare. Astfel, agenții economici au obligația de a stabili un plan de reducere al pierderilor alimentare, pe care îl vor prezenta autorităților, dar și să trimită un raport anual cu donațiile pentru perioada 1.01-31.12 a anului precent către MARD (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), până în data de 31 martie a fiecărui an.
România ocupă locul 9, în Europa, în topul risipei alimentare, ceea ce reprezintă aproximativ 6000 de tone aruncate zilnic la gunoi. Alte cifre se referă la cantitatea de alimente care se transformă în deșeuri – 250kg/ pe an, pentru fiecare locuitor, în contextul în care 4,74 milionare de persoane au dificultăți în asigurarea hranei, menționează Asociaţia MaiMultVerde.
Ce ne rezervă viitorul în acest domeniu și cum putem folosi în mod responsabil resursele alimentare este un subiect care va fi tratat pe larg și în cadrul Future Summit, care va avea loc pe 28 noiembrie la București. Experți internaționali în reducerea risipei alimentare și al sustenabilității vor prezenta soluții soluții care ne pot scoate dintr-o eventuală criză a resurselor alimentare atât la nivel global, cât și la nivel local.
