Cautare




, Contributor

Industrie |
|

Rezerve spectaculoase de resurse minerale și facilități fiscale. Sau de ce este Africa atât de interesantă pentru investitori?

africa.jpg
Senegal, Republica Guineea, Liberia, Ghana sau Sierra Leone sunt toate state mici, aflate în vestul Africii. Suprafețele lor  variază între doar 36.000 Km² şi 245.857 Km², iar cumulat, numărul locuitorilor abia dacă se apropie de 57 milioane. În multe dintre aceste state, venitul minim este de sub un dolar pe zi/personaă. Datorită resursele importante, toate aceste state sunt însă extrem de invidiate și mult curtate de investitori, care sunt atrași prin facilități fiscale demne de luat în seamă de orice multinational din domeniul resurselor.

Statul Senegal este renumit, dar nu pentru rezervele de hidrocarburi (care există, dar rezervele sunt mici şi neinteresante pentru potenţialii investitori), ci pentru rezervele de minerale grele, aur, argint sau atapulgit, o rocă argiloasă exploatată intensiv şi folosită drept filtru în industria de rafinare a petrolului. “Titanul (mineral greu – n.red.) are o utilizare tradiţională în siderurgie, la oţelurile speciale. Dar acolo ajunge doar 10 % din producţia mondială. Restul este livrat în industria coloranţilor şi a maselor plastice. Nu există practic colorant care să nu folosească oxidul de titaniu“, a declarant pentru Forbes, Dorin Dordea, geolog român present în zonă. Lideri în utilizarea titanului sunt China şi Statele Unite, iar preţul a înregistrat în ultimii zece ani o creştere subtanţială. Statul Senegal este la fel de interesant pentru investitorii de talie mondială şi datorită rezervelor de aur şi argint. Doar trei companii existente în zonă deţin deja rezerve evaluate la aproximativ 200 de tone de aur.

În Senegal, există totodată şi rezerve însemnate de lantanide şi alte elemente chimice rare în natură din aşa numita categorie a pământurilor rare, o suită de elemente care, în 2010, au declanşat un scandal la nivel mondial. China, ţară în care se concentrează aproximativ 80 % din producţia mondială de astfel de resurse, a restricţionat exporturile. Cum producţiile mondiale sunt reduse, iar preţurile cresc de la o zi la alta, potenţialii investitori în zonă au aşadar şanse ridicate de reuşită. Aceste resurse au utilizări rafinate, fiind folosite în domenii de vârf, precum cel spaţial, energetic sau medical. Senegalul este atractiv şi datorită fosforitelor. “Prin resursele de fosforite evaluate până în prezent, Senegalul se înscrie între primii zece producători mondiali, existând perspectiva creşterii ponderii producţiei şi a cuceririi unei poziţii de top în lume”, a mai precizat Dordea. 

De departe însă, cea mai robustă resursă din domeniul minier se află în Guineea, care furnizează mai mult de 10% din producţia mondială de bauxită şi deţine circa 50% din prognoza mondială privind această substanţă minerală. Acest stat, deşi este unul dintre cele mai sărace din Africa, are un potenţial de minereu de fier valorificat până acum doar într-o mică măsură. Tot ei deţin şi importante rezerve de aur (trusturi miniere consacrate sunt deja prezente în zonă), dar şi diamante şi uraniu. În acelaşi timp, statul Guineea are şi o inestimabilă capacitate hidroenergetică: fluviile Gambia, Senegal, Niger, Faleme şi Konkoure, alături de alte 17 mari râuri au obârşia în Guineea.

Statul Senegal poate fi considerat un model de reuşită în legislaţia minieră. Potrivit Codului minier senegalez, valoarea redevenţei miniere este de doar 3%. Spre comparaţie, aceeaşi taxă se situează astăzi în România între 6% şi 10%, în creştere de la numai 2%, în 1998. Iar în afara acestei taxe, compania care vrea sa devină operator în domeniul minier african mai trebuie să plătească o singură taxă, respectiv 1.000 de dolari, în momentul în care i se eliberează Convenţia minieră, document care certifică practic dreptul minier al titularului. Tot spre comparaţie, legislaţia românească, care este pusă în practică în acest moment de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM ) prevede nenumărate alte obligaţii fiscal, precum taxe de verificare a perimetrului, taxe de consultare a datelor din Fondul Geologic Naţional, taxă anuală de explorare sau taxă anuală de suprafaţă explorată- chiar în perioada explorării, când investiţia este exclusiv pe riscul operatorului.

Vezi aici ce om de afaceri este deja prezent in Africa:

Tot în Senegal, investitorii sunt scutiţi de la plata taxelor vamale, a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) sau a contribuţiilor salariale pe care angajatorul trebuie să le achite către stat.

Schimburile comerciale din România și state din Africa de Vest amintite mai sus sunt aproape inexistente.  La 31 decembrie 2010,  exporturile românesti în Senegal spre exemplu se cifrau la 5 milioane de dolari, iar importurile din Senegal la doar 0, 25 milioane de dolari. Pe primele şapte luni ale anului 2011, exporturile firmelor private româneşti în Senegal au crescut însă cu peste 100%. Cu mult mai mici, aproape inexistente sunt exporturile și importurile din Guineea (Conakry): 0,1 milioane de dolari, respective 0,3 milioane de dolari.

Vezi aici cine este romanul care a dat lovitura in Africa:

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii